Capitala Tripoli, sub tirul coaliţiei anti-Gaddafi

Coaliţia occidentală continuă atacurile cu rachete asupra Libiei. Discuţiile privind comanda operaţiunilor dezbină NATO. Mai multe ţinte ale forţelor lui Gaddafi au fost distruse în capitala libiană, inclusiv în zona Portului Tripoli.

Guvernul libian a acuzat Occidentul că a ucis mai mulţi civili libieni, ieri, în cea de-a patra zi a ofensivei. Civili ar fi murit la Tripoli, Zuara (vest) şi Sirte (nord), oraşul natal al lui Gaddafi şi unde liderul are cea mai mare susţinere din partea propriului trib. O explozie puternică a avut loc şi în Bab al-Aziziya, complexul rezidenţial al lui Gaddafi.

Televiziunea de stat a confirmat că Tripoli este vizat de „un bombardament aerian inamic cruciat". Purtătorii de cuvânt ai forţelor aliate au explicat că această intervenţie a vizat oprirea trupelor regimului Gaddafi spre bastionul rebelilor, Benghazi.

Reprezentanţi ai rebelilor au relatat că trupele lui Gaddafi continuă atacurile împotriva oraşelor controlate de opozanţi, şi mai ales la Benghazi. Localnicii din Misrata (vest) citaţi de „Al Jazeera" au povestit că oraşul lor este atacat cu artilerie grea de trupele liderului libian. Un medic din aceast oraş spune că a tratat sute de oameni răniţi în atacuri. Comunicaţiile sunt blocate, iar rezervele de apă potabilă s-au terminat. Forţele de ordine ale lui Gaddafi au atacat, ieri, cu artilerie grea şi Al Zintan, oraş situat la 160 de  kilometri est de Tripoli. Presa arabă, care a difuzat înregistrări video cu sute de animale moarte în condiţii ciudate în Al Zintan, speculează că forţele loiale regimului ar fi folosit arme chimice în zonă.

350 de euro, un rebel mort

Civil libian, cât pe ce să fie confundat cu trupele lui Gaddafi

Un membru al miliţiei lui Gaddafi, capturat de rebeli în Al Zintan, a spus că mercenarii regimului sunt plătiţi cu aproximativ 350 de euro pentru fiecare cadavru adus la Tripoli, potrivit unui mesaj pe Twitter, relatează BBC.

Forţele aliate au suferit şi ele primele pierderi. Un avion F-15 Eagle al forţelor aeriene americane s-a prăbuşit într-o zonă controlată de rebeli. Din fericire, ambii piloţi au reuşit să se catapulteze şi au fost recuperaţi, în viaţă, de armata SUA. Comandantul US African Command, Kenneth Fidler, a asigurat că prăbuşirea avionului a fost provocată de „o defecţiune mecanică".

Mai puţine atacuri aliate

Avion militar, inspectat înainte de misiune

Intensitatea şi numărul atacurilor s-au diminuat comparativ cu prima noapte a ofensivei, de sâmbătă spre duminică. „Dacă nu se întâmplă nimic neobişnuit sau neaşteptat, vom putea vedea o micşorare a frecvenţei atacurilor", a explicat şeful forţelor de coaliţie, generalul american Carter Ham. Secretarul american al Apărării, Robert Gates, a anunţat şi el că forţele coaliţiei vor încheia în curând faza activă a operaţiunii. Preşedintele Barack Obama a explicat  că „un rol" în noua etapă în Libia, care va începe în câteva zile, va juca NATO.

NATO, doar embargo pe mare

Potrivit „Der Spiegel", NATO se va ocupa de aplicarea şi funcţionarea zonei de excludere aeriană, în Libia. „La Berlin se spune că secretarul general al NATO, Anders Fogh Rasmussen, poate câştiga acordul tuturor statelor din Alianţă". NATO a decis ieri ca navele sale din Mediterana să se ocupe de aplicarea embargoului la traficul cu armament impus Libiei.

Diplomaţii dau însă şanse minime preluării de către NATO a coordonării spaţiului de excludere aeriană. În cadrul coaliţiei, au apărut disensiuni cu privire la cine trebuie să aibă comanda operaţiunii. În prezent, operaţiunile coaliţiei sunt naţionale şi coordonate de cartierul general american de la Ramstein, din vestul Germaniei şi Napoli, sudul Italiei.

Sarkozy: Aliaţii au imagine proastă

Şeful Guvernului italian, Silvio Berlusconi, şi omologul său britanic, David Cameron, au cerut să se transfere NATO comanda operaţiunii. Împotriva intervenţiei Alianţei în Libia este Franţa, care susţine că NATO nu are o reputaţie bună în ţările arabe şi riscă să nu fie privită cu ochi buni de populaţia libiană. Turcia insistă ca operaţiunea să fie condusă de un comandament ONU.

Iritată de dispută, Norvegia a ameninţat că avioanele sale trimise în Marea Mediterană îşi vor începe misiunea când problema va fi clarificată. Germania stă în continuare la distanţă de ofensiva militară din Libia, dar face presiuni pentru aplicarea unui embargo privind exporturile de petrol şi gaz ale Libiei, începând de săptămâna aceasta. China şi Rusia fac şi ele presiuni pentru declararea de urgenţă a unui armistiţiu în regiune.

Războiul scumpeşte pâinea

Rebelii se uită la rămăşiţele avionului militar SUA prăbuşit ieri

Preţurile la alimentele de bază, făină, orez şi la pâine au crescut extrem de mult în Libia, în ultimele zile, a avertizat Organizaţia pentru Alimentaţie şi Agricultură din cadrul Naţiunilor Unite. Instituţia a atras atenţia că acest lucuru înrăutăţeşte situaţia populaţiei şi aşa săracă. Libienii care s-au refugiat la graniţa cu Tunisia din cauza războiului au relatat că preţul făinii s-a dublat în ultimele două săptămâni, că orezul s-a scumpit cu aproximativ 88 de procente din cauza luptelor care au loc în Libia.

Preţul pâinii a crescut cu 110 procente, iar cel al uleiului cu aproximativ 60 de procente. Organizaţia pentru Alimentaţie şi Agricultură din cadrul ONU a anunţat că va aduce la graniţa libiano-tunisiană noi ajutoare alimentare pentru populaţie. Libienii au însă probleme mari cu aprovizionarea cu apă potabilă, în unele oraşe accesul la apa de băut fiind restricţionat de forţele lui Gaddafi.

100 de milioane de dolari, cel puţin, a costat pentru Statele Unite doar prima zi a atacurilor în Libia.

Contribuţia Americii la operaţiunea numită „Zorii Odiseei" ar putea depăşi însă un milliard de dolari, a estimat publicaţia „National Journal". Washingtonul a utilizat în prima zi a ofensivei libiene 112 rachete Tomahawk, care costă fiecare între un milion şi 1.5 milioane de dolari. Centrul pentru evaluări strategice şi bugetare arată  într-un raport citat de „National Journal" că, în total, costurile primelor etape ale atacului forţelor coaliţiei s-ar putea ridica la peste 800 de milioane de dolari, dacă nu cumva un milliard de dolari, dacă lucrurile merg bine.

Moldoveancă din Libia: „Au înconjurat spitalul"

Valentina Safta, asistenta medicală blocată în Mizdah (la 300 de km de capitala Tripoli), spune că spitalul în care activează este în permanenţă înconjurat de militari. Valentina care trăieşte în Libia ne-a povestit cu groază despre războiul din această ţară. După ce, timp de câteva zile, femeia a scos gloanţe din răniţii aduşi la spitalul unde lucrează, acum, clădirea este păzită de militari libieni.

„Sunt câte 5-10 voluntari cărora le-au fost date arme. Patrulează zi şi noapte în jurul clădirii şi spun că ne protejează de rebeli care ar putea să ne atace. Mai multe clădiri strategice, ca banca sau poşta sunt păzite astfel. Nimeni nu are voie să intre sau să iasă din oraş. De la lucru acasă ne deplasăm numai cu taxiul pus la dispoziţie de spital", a mărturisit moldoveanca, aflată în oraşul libian Mizdah de mai bine de şapte ani. Zilele trecute, Valentina Safta a ajutat medicii să scoate gloanţe din mai mulţi răniţi, veniţi în Mizdah din alte localităţi.

„Oamenii nu erau din oraşul nostru, veneau din alte localităţi. S-au oprit la noi la clinică şi i-am operat. Le-am scos gloanţele din mâini, picioare şi intestine", povesteşte asistenta, în exclusivitate pentru „Adevărul" Moldova.

„Suntem foarte departe de război. E adevărat că se mai aud câteodată împuşcături. Dacă n-ar fi televizoarele parcă am fi într-o altă lume", îşi asigură ea rudele de la Orhei, cu care vorbeşte zilnic la telefon. Valentina Safta povesteşte că şefii spitalului i-au adunat pe toţi angajaţii să-i asigure că totul va fi bine. „Ei se tem să nu plecăm şi să rămână fără cadre medicale. În tot spitalul lucrează doar trei asistente de-ale lor", mai spune femeia care deocamdată nu intenţionează să revină acasă.

Niciun moldovean nu şi-a exprimat dorinţa de a se întoarce imediat acasă. „Am venit aici să muncim. Bolnavii sunt bolnavi, indiferent dacă sunt arabi sau de altă naţionalitate şi ne este milă de ei. Vom pleca doar dacă bombardamentele vor ajunge în localitatea noastră ", mai spune moldoveanca. Totuşi, dacă ar dori, ar putea să o facă prin intermediul  Ambasadei Ucrainei, care caută acum o soluţie de a repatria cetăţenii din statele ex-sovietice, a anunţat Vasile Mircos, şeful Direcţiei Vize, Paşapoarte din cadrul secţiei consulare la Ministerul de Externe moldovean. „Ne-am adresat oficial autorităţilor ucrainene şi am cerut asistenţă pentru a repatria cetăţenii noştri. Ei examinează acum posibilitatea de a organiza transport terestru prin Tunisia. Pe cale aeriană nu este posibil, pentru că spaţiul aerian este blocat", a declarat Mircos.

"Nimeni nu are voie să intre sau să iasă din oraş. De la lucru acasă ne deplasăm numai cu taxiul pus la dispoziţie de spital."
Valentina Safta
asistentă medicală în Libia

CNN şi Fox News s-au luat la harţă pe tema Libiei

Canalul american CNN a criticat dur postul de ştiri concurent, Fox News, după ce acesta a anunţat că jurnaliştii străini sunt folosiţi de autorităţile libiene pe post de scuturi umane.

Corespondentul veteran al CNN, Nic Robertson, a spus că ştirea e "ipocrită şi scandaloasă" şi că nu se aştepta ca nişte jurnalişti să mintă. "Aştept minciuni de la guvernul de aici, nu de la jurnalişti. Cinstit, sunt extrem de dezamăgit", a spus Robertson. El a criticat materialul difuzat de Fox, potrivit căruia prezenţa unui grup de corespondenţi străini (printre care cei ai CNN şi Reuters), în noaptea de sâmbătă spre duminică, în complexul lui Gaddafi, a fost folosită de autorităţile libiene ca asigurare pentru a preveni noi atacuri aeriene.
Robertson a respins afirmaţiile Fox, potrivit cărora echipa de jurnalişti a făcut parte dintr-o "excursie de propagandă", mai ales că, în contradicţie cu ceea ce afirmase Fox, un membru al staffului Fox News făcuse parte din acea echipă, deşi acesta nu era jurnalist.

Corespondentul Fox News, Steve Harrigan,  "foarte rar iese din hotel şi îşi scrie materialele din cameră", a spus Robertson. El a povestit că libienii au încercat să  minimizeze timpul petrecut la baza lui Gaddafi de echipa de 40 de jurnalişti. "Ni s-au dat 15-20 de minute să filmăm clădirea, cinci minute în cortul lui Gaddafi, iar apoi am fost duşi afară". Juralista Jennifer Griffin de la Fox News a recunoscut că a comis o eroare când a spus că niciun membru al echipei Fox nu a participat la vizită, precizând că „un bodyguard" a făcut parte din grupul de jurnalişti. Ea şi-a menţinut însă afirmaţia că libienii îi folosesc pe jurnalişti ca scuturi umane şi că aliaţii sunt "frustraţi" de faptul că jurnaliştii merg în astfel de vizite.