Cel puţin încă doi ani de chin pe drumul spre litoral

Ministerul Transporturilor spune că porţiunea de autostradă Cernavodă - Constanţa va fi gata în 2010 Traficul rutier pe drumul spre mare se desfăşoară cu greutate atât în weekend,

Ministerul Transporturilor spune că porţiunea de autostradă Cernavodă - Constanţa va fi gata în 2010

Traficul rutier pe drumul spre mare se desfăşoară cu greutate atât în weekend, cât şi în cursul săptămânii.

Distanţa de 240 de kilometri de la Bucureşti la Constanţa, care în mod obişnuit se parcurge în aproximativ trei ore şi jumătate, se face acum în aproape patru ore şi jumătate în cursul săptămânii şi în peste şase ore în weekend.

Dacă primii 140 de kilometri se parcurg rapid, ultima parte a drumului, de aproximativ 80 de kilometri, pune nervii şoferilor la grea încercare. Primele ambuteiaje se creează la kilometrul 144, imediat dupa Feteşti, la porţile unde, odinioară, se taxa trecerea pe podul de la Cernavodă. Aici, poliţia a montat preventiv indicatoare de limitare a vitezei la 40 km/h.

Coşmar la Cernavodă

Coşmarul începe însă la kilometrul 160, lângă Cernavodă, când cele două benzi pe sens ale Autostrăzii Soarelui se gâtuiesc pur şi simplu în drumul naţional 22C. În zilele de weekend, cozile de maşini de aici se întind şi pe zece kilometri.

Ca şi cum asta nu ar fi fost de-ajuns, drumul este fragmentat, inutil, tot în zona Cernavodă, de un sens giratoriu. Culmea ironiei, autorităţile au montat indicatoare cu "drum aglomerat". La sfârşit de săptămână, cei aproximativ 61 de kilometri cât îi mai despart pe şoferi de Constanţa se parcurg în peste patru ore.

Nenumăratele indicatoare cu limitări de viteză, unele ajungând chiar până la 10 km/oră, pe podul care trece peste Canalul Dunăre-Marea Neagră, blochează practic drumul. În satele care se întind unul după altul de-a lungul DN 22C, şoferii trebuie de asemenea să ruleze foarte încet, chiar dacă nu ar fi fost aglomeraţie.

Radar la Valul lui Traian

Apoi, la intrare în Medgidia, dai de un alt sens giratoriu. Coloanele de maşini se întind şi aici pe kilometri întregi. În această zonă este aglomerat şi în timpul săptămânii, când valorile de trafic sunt oricum mult mai mici decât în weekend. Din cauza camioanelor grele şi a maşinilor de aprovizionare, cu greu poţi depăşi 50 km/h.

În Basarabi, iar se înaintează bară la bară, cu viteza melcului. Când în fine se rulează iar pe patru benzi, de la localitatea Valul lui Traian, tot nu poţi călca acceleraţia, pentru că radarele poliţiei veghează aici aproape permanent, pentru a-i prinde pe cei ce depăşesc 50 km/h. Ultimii 20 de kilometri se parcurg destul de usor, ambuteiajele apărând însă imediat ce intri în Constanţa.

Blocaj rutier la Eforie Nord

Traficul rutier a fost blocat ieri pe DN 39. Cozile formate de autoturisme s-au întins pe câţiva kilometri în zona staţiunii Eforie Nord. Potrivit Poliţiei Rutiere Constanţa, a fost vorba despre o "aglomeraţie obişnuită" a drumului naţional pentru această perioadă a verii. Circulaţia rutieră a fost aproape blocată între Constanţa şi Eforie Nord, pe sensul către Mangalia. Conducătorii auto au fost pur şi simplu sfătuiţi să evite deplasările în zonă. (Ioana Popa)

Traficul camioanelor ar putea fi restricţionat în weekend

Oricât de mulţi agenţi de circulaţie ar scoate în stradă Poliţia Rutieră, traficul pe principalele rute care leagă Bucureştiul de mare şi de munte va rămâne paralizat dacă nu va fi schimbată infrastructura.

Soluţii pentru fluidizarea traficului există totuşi, dar de ele ar trebui să ţină seama atât autorităţile şi firmele de transport de mărfuri şi persoane, cât şi şoferii autoturismelor. "Drumul spre litoral ar fi mai uşor dacă Autostrada Soarelui ar fi finalizată până la Constanţa. În momentul de faţă, o soluţie ar fi ca în zilele de weekend să se interzică sau să se restricţioneze circulaţia maşinilor de mare tonaj.

În plus, puţină lume ştie că se poate folosi şi a treia rută alternativă, adică traseul Călăraşi - Negru -Vodă.
Numărul mare de agenţi detaşaţi pe litoral şi pe drumurile spre mare nu vor putea face mare lucru dacă infrastructura nu este compatibilă cu numărul mare de maşini", ne-a declarat şefului Poliţiei Rutiere, comisarul-şef Viorel Recoşeanu. (Valeria Cupă)

Ungurii ne proptesc autostrada în poartă

După ce în urmă cu doi ani ungurii au inaugurat tronsonul Budapesta-Szeget, de 50 de kilometri, acum anunţă că deschid circulaţiei sectorul Szeged - Mako, numit M 43, care se opreşte la 20 de kilometri de Nădlac şi nici 10 kilometri de graniţa cu judeţul Timiş.

"Pentru Szeged, M 43 va avea un impact foarte mare, o să scoată traficul greu, de tranzit, dinspre România şi Bulgaria, care după aderare a crescut foarte mult", a spus la inaugurarea lucrărilor, primarul din Szeged, Botka Laszlo, citat de MTI.

Autostrada dinspre Ungaria va fi deschisă în 2010, dar pe graniţa cu România nu va avea cum să se lege pentru că autorităţile de la Bucureşti dau ca termen anul 2013 pentru finalizarea tronsonului de autostradă din vestul ţării.

În România, şi planurile sunt întârziate

Ministrul Ludovic Orban a declarat ieri pentru "Adevărul" că proiectele de autostrăzi din România încă sunt în faza de hârtii scrise. "Conform programului de autostrăzi, ne unim cu reţeaua de autostrăzi din Ungaria în 2013. Pentru sectorul Nădlac-Arad suntem în faza de analizare a studiului de fezabilitate.

Pe Arad-Timişoara vom avea licitaţia finală într-o lună şi jumătate, iar pentru Timişoara - Lugoj am depus cererea de finanţare", a spus Orban. Ministrul a mai adăugat că "ungurii se mişcă repede de 14 ani, noi abia de un an şi jumătate", motivând astfel încetineala lucrărilor la autostrăzile din România.

Drumuri construite în 7 ani

Lucrările la centura de ocolire a Timişoarei au început în 2002 şi aveau termen de finalizare 2004. În 2006, contractul cu fostul constructor a fost reziliat pentru că a executat doar 30% din lucrare.

Construcţia la drumul naţional Timişoara-Lugoj a început tot în 2002 şi avea termen de finalizare 2004. Fiind acelaşi constructor ca şi cel pentru centura Timişoarei, lucrările au fost abandonate în 2006 şi au reînceput în 2008. Atât centura, cât şi DN Timişoara-Lugoj au un nou termen, primăvara anului 2009.

Pe hârtie, suntem în grafic

Statisticile companiei de autostrăzi şi drumuri naţionale arată că infrastructura rutieră, cel puţin pe rutele aglomerate, e în plină dezvoltare. Spre exemplu, pe tronsonul Cernavodă - Constanţa (unde traficul este estimat la peste 10.000 de autovehicule pe zi) va fi gata în 2010 o autostradă aflată, deocamdată, în stadiul de execuţie.

Iar varianta de ocolire a municipiului Constanţa, cu un trafic de peste 16.000 autovehicule/zi, va fi gata în 2009. Pe Bucureşti - Braşov, unde traficul depăşeşte pragul de 15.000 autovehicule/zi, lucrările la viitoarea autostradă de-abia au început...