Nu mai putem evita încălzirea globală

Creşterea cu două grade a temperaturii medii anuale la nivel global va provoca secetă, inundaţii şi foamete Ultimul studiu alcătuit de către savanţii Naţiunilor Unite, reuniţi

Creşterea cu două grade a temperaturii medii anuale la nivel global va provoca secetă, inundaţii şi foamete

Ultimul studiu alcătuit de către savanţii Naţiunilor Unite, reuniţi în Comitetul pentru Supravegherea Fenomenului de Încălzire Globală (IPCC), ne avertizează că schimbările climaterice produse deja vor avea efecte inevitabile drastice pentru întreaga omenire.

Raportul ONU, dat ieri publicităţii, consideră că impactul va fi major mai ales în Africa, în zonele de deltă din sudul Asiei, insulele de mică altitudine şi zona arctică, informează cotidianul "The Independent".

Creşterea cu două grade a temperaturii medii anuale, punctul considerat critic de studiile ştiinţifice anterioare, a fost deja atinsă şi, prin urmare, milioane de oameni vor suferi de foame din cauza secetelor şi inundaţiilor ce vor veni.

Cei mai importanţi experţi în domeniul previziunilor climaterice spun acum că e "aproape imposibil" să evităm complet efectele dramatice ale acestor schimbări. Întrebaţi concret ce înţeleg prin "aproape imposibil", specialiştii au precizat că mai avem cam 10% şanse să evităm dezastrul generalizat, dar numai dacă se vor lua măsuri imediate.

Se ştia de multă vreme

De mai bine de zece ani, mai mulţi experţi în schimbări climaterice au anunţat că, dacă nu oprim poluarea atmosferei, schimbările produse din cauza încălzirii cu numai două grade peste media obişnuită vor genera dezastre greu de imaginat.

Experţii au prezis recolte uscate din cauza arşiţei sau putrezite sub ploile diluviene, reducerea apei din pânza freatică, creşterea nivelului oceanului planetar şi dispariţia bruscă a unor specii de plante şi animale, care vor rămâne fără habitat natural.

Acum doi ani, încă se spera că mai avem la dispoziţie un deceniu pentru a reduce emisiile de gaze care accentuează efectul de seră. Se vorbea de creşteri de cel mult 0,8 grade Celsius şi se spera că o parte din dioxidul de carbon va fi lichefiat şi va fi depus pe fundul oceanelor. Dar n-a fost aşa. Savanţii au făcut calcule, au întocmit planuri şi proiecte, au propus soluţii, dar nimeni n-a mişcat un deget. Ieri, raportul ONU a căzut ca un duş rece peste aceste teorii, rămase acum în suspensie.

Ţările sărace, cele mai afectate

Vestea că ţările sărace vor suporta "greul" acestor schimbări nu surprinde însă pe nimeni. Ţările bogate, ca Olanda şi Germania, au început deja să-şi înalţe noi diguri, în timp ce în Bangladesh pământul dispare de sub picioarele oamenilor, lăsând totul acoperit de apele sărate ale Oceanului Indian.

Dispariţia unor importante terenuri agricole, ce se cultivau până acum cu cereale, va generaliza foametea la nivel planetar, întrucât preţurile vor creşte pentru toţi. Principala problemă va fi migraţia a sute de milioane de oameni spre zonele "mai norocoase", ceea ce va crea probleme umanitare greu de imaginat.

Vom trăi şi vom vedea

Profesorul Martin Parry, copreşedinte al comitetului IPCC, care a întocmit raportul, a precizat în conferinţa de presă că orice reducere a dioxidului de carbon contează şi fiecare individ trebuie să participe la acest efort. "Acum zece ani credeam că efectul de seră va schimba viaţa copiilor noştri, dar acum vă asigur că se va întâmpla cât de curând şi ne va afecta pe toţi", a spus Parry în faţa Societăţii Geografice Regale, din Marea Britanie.

Prin urmare, vom avea ocazia să trăim cu toţii efectele nefaste ale nechibzuinţei cu care am poluat această planetă. "Chiar dacă ne oprim acum şi rămânem la cele două grade peste medie, tot nu putem evita inundaţiile şi seceta. Ce mai putem face este să diminuăm amploarea acestora", a mai spus profesorul. În total, peste două miliarde de oameni vor suferi de sete şi cel puţin o treime din plantele şi animalele de pe Pământ vor dispărea", a precizat Parry.

UE trebuie să ia măsuri imediat

John Sauven, directorul executiv de la Greenpeace, prezent în sală, a adăugat: "UE trebuie să adopte un plan de urgenţă, bazat pe propunerile oamenilor de ştiinţă, pentru a stopa imediat producerea gazelor cu efect de seră. Termocentralele trebuie să fie închise, becurile trebuie înlocuite cu cele ecologice, iar aviaţia civilă şi militară, obligate să schimbe motoarele cu unele mai puţin poluante".

Consecinţele celor două grade în plus

Africa: Între 350 şi 600 milioane de oameni fără apă de băut, iar producţia agricolă se va reduce la jumătate, până în anul 2020.

Asia: Un miliard de oameni fără apă, topirea gheţarilor din Himalaya, iar producţia de orez a Chinei va scădea cu 12%.

Australia/Noua Zeelandă: Rata mortalităţii din cauza căldurii va creşte până la 5.000 de persoane anual. Sudul şi estul Australiei vor rămâne complet fără apă.

Europa: Incendii de păduri frecvente în sud; arşiţă urmată de ploi torenţiale care vor provoca inundaţii; scade producţia agricolă în sud, dar creşte în nord; scade nivelul apei în pânza freatică. Apar noi boli.

America Latină: Aproximativ 77 milioane de oameni vor suporta reduceri de apă, iar pădurile tropicale se vor transforma în savane. Zonele de coastă din Guyana şi El Salvador vor fi inundate de apele oceanului.

America de Nord: Pagube economice importante, din cauza înmulţirii furtunilor gen Katrina, dar producţii sporite de cereale în Canada, datorită încălzirii vremii.

Regiunile polare: Suprafeţele acoperite de gheaţă se vor reduce cu 20%; indigenii vor fi nevoiţi să-şi schimbe modul de viaţă, iar urşii polari ar putea dispărea.

Oceanul planetar: Toate insulele se vor reduce sau vor dispărea sub ape, din cauza creşterii nivelului apelor.