„Eu am propus inchiderea BBC Romania”

Aprilie 2005. Cu tort, sampanie si discursuri despre rolul BBC-ului in Romania, presedintele Basescu, premierul Tariceanu, ambasadorul de atunci al Marii Britanii Quinton Quayle si directorul BBC World Service Nigel Chapman lansau oficial BBC Romania pe 88 FM in Bucuresti. Britanicii tocmai investisera in doua studiouri moderne la Bucuresti si Chisinau. Iar Nigel Chapman vorbea de „aportul suplimentar” al BBC-ului fata de ceea ce presa romana

Adevarul: A fost ca la fotbal, se jucau prelungirile, toata lumea stia ca in curand se va termina, si totusi meciul parca s-a incheiat  dupa regula „mortii subite”.

Nigel Chapman: Sigur, intotdeauna e greu sa inchizi un serviciu care a emis timp de 70 de ani. Dar in final totul se rezuma la o analiza a nevoii ca BBC sa mai emita in continuare in Romania.

Poate ca BBC mai era necesar.

Acesta este punctul d-voastra de vedere.

Si punctul d-voastra de vedere ?

Pai, trebuie sa iau in calcul solicitarile care vin din intreaga lume. Si am o suma fixa de bani, am lucruri pe care trebuie sa le fac in televiziune, new media si radio, sunt proiecte pentru Orientul Mijlociu, pentru lumea islamica, Africa, pentru aceste zone unde nevoia este mai mare decat intr-o tara care face parte din Uniunea Europeana, asa cum este cazul Romaniei.

Deci pana la urma totul s-a rezumat la bani.

La prioritati. Si implicit si la resurse. Dar decizia de parasi o tara ca Romania vine numai daca crezi ca este momentul oportun sa faci un asemenea lucru, si eu stiu ca este momentul potrivit pentru a face asta, pentru ca, unu, in momentul de fata aici exista mult mai multe optiuni in domeniul media, doi, in Romania exista mult mai multe posturi de radio si de televiziune si trei, oamenii care obisnuiam sa preia BBC si sa-l retransmita, au incetat sa mai faca asta, pentru ca nu mai aveau nevoie de BBC, ceea ce inseamna ca audienta a scazut dramatic intre 2005 si 2008.

Dar ati facut niste investitii in studiouri, si la Bucuresti, si la Chisinau.

Mici. Sume mici. Costul intretinerii unui serviciu de radio este reprezentat, in mare, de salarii, nu de echipament. Si trebuie sa justifici un cost de peste 1 milion de lire pe an. Si eu nu am putut sa justific asta, comparativ cu toate celelalte lucruri pe care le aveam de facut si care necesitau o investitii.

Am auzit multe discursuri despre  rolul BBC-ului in semnalarea abaterilor de la regulile democratiei. Chiar credeti ca acum Romania este o tara democratica?

Este mult mai democratica. Poate ca nu e perfecta, dar este mult mai democratica decat era in trecut. Exista diverse partide, sunt alegeri, si apoi desigur stiti ca oamenii nu pot conta pe o politica suta la suta cinstita si onorabila. Nu se intampla asta nici in Marea Britanie, nici in Statele Unite, nici macar in alegerile prezidentiale care se desfasoara acum in America. Asa ca am ajuns  la o idee despre cata nevoie are societatea romaneasca de BBC. Si am ajuns la concluzia, impreuna cu conducerea BBC, ca Romania nu mai e un caz atat de puternic ca in trecut.

Deci ideea de a inchide BBC Romania v-a apartinut.

Da, a fost ideea mea. Am zis ca trebuie sa ne gandim la asta, trebuie sa o facem. Dar nu am putut sa iau decizia de unul singur. Am consultat Ministerul de Externe, care ne finanteaza, si a fost de acord, am consultat conducerea BBC-ului, si a fost de acord. Si asa ne-am aflat in situatia in care trebuia sa ne mobilizam si sa punem decizia in practica.

Dar aveti o imagine clara in privinta peisajului media din Romania?

Nu la fel de clara ca a d-voastra. Dar am analizat situatia din toate punctele de vedere, politic, din punct de vedere al reactiei publicului, al impactului asupra jurnalismului independent. Romania se bucura de o situatie buna in ceea ce priveste jurnalismul independent in anumite evaluari academice, de nivelul altor tari europene cu traditie.

Da, in Romania unde  posturile de radio si televiziune publice sunt conduse de reprezentanti ai partidelor politice.

Nu este un sistem care ar functiona in Marea Britanie. Recunosc ca nu ar functiona asa ceva in Marea. Britanie. Noi vrem ca posturile de radio si televiziune publice sa fie conduse de persoane independente, care nu fac parte din politica. Atunci, lucrurile s-ar rezuma la sistemul de checks and balances, care le-ar impiedica amestecul in productia programelor. Si nu stiu destule despre Romania, ca sa imi dau seama daca sistemul este puternic, slab, sau cum este. Dar observ ca sunt alte tipuri de media in Romania, care nu sunt de stat, ci private. Si acesta este un lucru bun pentru mass-media, intrucat aduce competitie si face o companie de stat sa se gandeasca : ”Nu mai detin monopulul. Trebuie sa concurez cu altii pentru a ma bucura de atentie.” Ceea ce este foarte bine.

Care sunt prioritatile actuale ale BBC World Service?

Continuam sa emitem in peste 30 de limbi in toata lumea. Alocam mai multi bani decat obisnuiam pentru Orientul Mijlociu, avem servicii pentru Africa si pentru lumea islamica. De ce? Pentru ca daca privesti obiectiv cat jurnalism independent primesc acele societati, vei vedea ca este mult mai putin decat in tarile europene.

Si de ce BBC-ul a descoperit asta mai cu seama dupa 2001 ?

Lasati-ma sa explic de ce a trebuit sa facem mai mult pentru Orientul Mijlociu. De ce a trebuit sa cream serviciul de televiziune, alaturi de radio si serviciul de internet. Pentru ca acest domeniu s-a schimbat fundamental in ultimii zece ani in Orientul Mijlociu. Televiziunea este mult mai raspandita, televiziunea prin satelit este mult, mult mai intalnita. Au Al Jazeera, Al Arabia, si multe alte posturi de stiri TV transmise prin satelit. Daca BBC nu ar avea televiziune in lumea araba sa mearga impreuna cu radioul, nu ar putea atrage atentia indeajuns. Este ca si cum ai lupta intr-o batalie cu numai doua din  trei arme.

Si nu e o coincidenta ca ati realizat acest lucru odata cu sporirea atentiei pe care  guvernul britanic a inceput sa o acorde zonei ?

Se intampla sa fie o coincidenta. Intr-adevar, exista o mai mare preocupare pentru acele zone, dar intreaga lume este preocupata de Orientul Mijlociu, de probleme de securitate, de energie, de multe lucruri care isi au radacinile in  Orientul Mijlociu. Toata povestea cu Al-Qaeda, terorismul, toate acestea isi au radacina in Orientul Mijlociu. Nu poti nega asta. Acolo a inceput totul. Ce se intampla, este o logica care spune ca daca nu intri in televiziune in Orientul Mijlociu, pentru publicul din Orientul Mijlociu,  nu vei mai avea niciun public in zece ani. Nu vei avea nimic. Acesta este un caz-cheie pentru ca nu te poti astepta ca radioul si new media sa concureze cu televiziunea., pentru ca nu va castiga.

Care este locul internetului pe lista prioritatilor d-voastra ?

Bineinteles ca este foarte important intrucat web-ul este folosit in multe societati de multi oameni pentru a-si lua informatiile. Dar trebuie sa fim atenti. In multe locuri in care transmite BBC World Service foarte putini au si acces la internet. Totul este sa alegi tipul de media adecvat pentru fiecare piata. In unele cazuri folosesti televiziune, radio si new media, in altele doar radio, pentru ca nu mai este nevoie de altceva, in alte cazuri radio si new media. Depinde. Trebuie sa calculezi care dintre ele va fi bun pentru fiecare piata si sa incerci sa aloci resursele pentru a o duce la bun sfarsit. Acesta este job-ul meu. Traversez intreaga lume, nu doar Romania.

Carte de vizita

Nigel Chapman (52 de ani) a devenit directorul BBC World Service in 2004. A studiat literatura engleza la Cambridge, iar la BBC si-a inceput cariera in 1977, in departamentul de training. Spune ca realizarile profesionale cele mai mari le-a obtinut in calitate de director al BBC Online dar ca acum sedintele au ajuns sa-l deranjeze pentru ca nu-i permit sa urmareasca ultimele stiri. In 2005 a lansat ceea ce el a numit cea mai mare reforma din istoria de 70 de ani a BBC World Service. Planurile sale includeau infiintarea unei televiziuni pentru lumea araba si dominarea pietei de stiri online. Nigel Chapman face zilnic naveta cu trenul intre Oxford, unde locuieste impreuna cu sotia si cei doi copii, si Bush House, sediul BBC WS din centrul Londrei.