Un profesor pe acoperişul lumii

A cucerit deja patru dintre cei şapte giganţi ai planetei. Este profesor de geografie într-o comună dâmboviţeană şi alpinist în timpul liber. Iată povestea lui Geo Badea Alpiniştii

A cucerit deja patru dintre cei şapte giganţi ai planetei. Este profesor de geografie într-o comună dâmboviţeană şi alpinist în timpul liber. Iată povestea lui Geo Badea

Alpiniştii par oameni din alt timp. Parcă au feţele de piatră. Obrajii bătuţi de vânt, arşi de soare. Mai degrabă firavi, ciolănoşi. Dar simţi, imediat după ce stai de vorbă cu ei, o putere extraordinară care se ascunde în spatele aparenţelor.

Am cunoscut de curând un asemenea munţoman, la Runcu, o comună dâmboviţeană, printre ultimele "bastioane" umane în faţa zidului înfiorător al Carpaţilor. Se numeşte Geo Badea şi are 33 de ani. E profesor de geografie. Şi unul dintre puţinii "zburători" ai planetei. A cucerit până acum patru dintre cele şapte "acoperişuri" ale lumii, din Europa, America de Nord, America de Sud şi Africa. Mai are de "îngenuncheat" Asia, Antarctica şi Australia. Muntele e un "drog". Normal că şi pentru Geo Badea, care stă în faţa mea şi-mi spune despre ascensiunile din viaţa sa de parcă îmi povesteşte cum s-a dus aseară la cumpărături. Puţine cuvinte. Descrieri seci. A fost, s-a întors şi gata. Pentru unul ca mine, care vine de la Bucureşti, dintre betoane, fără cunoştinţe în domeniul alpinismului, e greu de pus întrebări. Aflu că interlocutorul meu s-a născut la Pietroşiţa, la poalele Bucegilor. E clar acum de ce are "praf" de munte în sânge!

Lista giganţilor

Dar aventura vieţii sale a început în 1996. "A fost o idee a prietenului meu, David Neacşu". Alpiniştii din întreaga lume ştiu că există un proiect numit "Top-7". Fiecare continent are muntele său cel mai înalt. Aşa e vârful Elbrus din Europa, de 5.642 de metri, apoi vârful Kilimanjaro din Africa, la altitudinea de 5.895 de metri, pe urmă America de Sud, cu vârful Aconcagua, de 6.962 de metri, după care vine America de Nord, cu vârful Mc. Kinley, de 6.195 de metri. Urmează vârful Cartzens Pyramid din Australia, de 5.050 de metri, la care se adaugă vârful Vinson din Antarctica, la cei 4.911 metri ai săi. Lista e încununată de uriaşul-uriaşilor, Everest, reprezentantul Asiei, cu inegalabilul său record de 8.848 de metri. Un alt român, Constantin Lăcătuşu, a reuşit să ducă la capăt proiectul "Top-7", ceea ce înseamnă că a urcat pe toate cele şapte "acoperişuri" ale lumii. Puţini oameni din lumea întreagă se pot mândri cu o performanţă asemănătoare. Iar unul dintre aspiranţi e profesorul nostru de geografie, care a "îngenuncheat" deja patru continente. E vorba despre Africa, America de Nord, America de Sud şi Europa.

Suflet tare ca piatra

Ghiciţi de ce s-a dus tocmai acolo, la primele patru "adrese"? Omul zice că au fost "excursiile" cele mai ieftine. Cât despre următoarele trei, cine ştie când va ajunge la ele, că sunt mai "abrupte" din punct de vedere financiar. Şi uite aşa părăsim aerul tare al înălţimilor. Trebuie să vorbim şi de birocraţie, bani, lucruri mărunte. În fine, nu chiar mărunte, că depinzi de ele. "O asemenea ascensiune costă cel puţin 10.000 de euro. E vorba de transport, echipamentul necesar, taxe de munte. Înainte să fii alpinist, trebuie să te faci căutător de sponsori. Să baţi din uşă-n uşă. Sponsori nu se prea găsesc pentru acest sport. Munţomanii nu se dau în spectacol. Rămân toată viaţa nişte anonimi. Cu atât mai mult cu cât Geo Badea a urcat singur în două expediţii, în Aconcagua şi pe Mc. Kinley. Povesteşte că cel mai greu i-a fost în America de Sud, din cauza vremii nefavorabile. "Nu ştiam dacă voi mai pleca spre vârf. A fost o experienţă psihică dură". Dar şi-a dus drumul până la capăt. Ce poate să-l convingă pe un om ca el să facă aşa ceva? Numai dacă te gândeşti la câţi alţii şi-au lăsat oasele deasupra norilor! Am ajuns la capătul discuţiei noastre. Chiar atunci îmi spune profesorul de ce nu s-a dat bătut.

N-a vrut să se facă de ruşine faţă de ţară, dar şi de cei care l-au sprijinit să ajungă în nori. "Cred că fiecare român e mândru când realizează ceva deosebit pentru ţara lui", zice alpinistul. Vă vine să credeţi că mai există asemenea suflete în România?!

Cred că fiecare român e mândru când realizează ceva deosebit pentru ţara lui
Geo Badea

Antrenat din copilărie în Carpaţi

Dacă tot e vorba de natură, măcar s-a înscris la Facultatea de Geografie, la Târgovişte, în 1993, iar de nouă ani e profesor la şcoala din comuna Runcu. Plus ascensiunile care i-au intrat în programul normal de viaţă. Nu era săptămână, zice el, în care să nu urce în Bucegi, în Piatra Craiului, în Cheile Turzii, Cheile Bicazului, Retezat. Nu contează anotimpul. A mai absolvit, în 1991, o şcoală de ghizi, ca să nu mai spun că e şi membru al echipei salvamontiştilor judeţului Dâmboviţa.