Avem printre cele mai scumpe servicii bancare din Europa

În timp ce la nivel mondial există tendinţa de ieftinire a serviciilor instituţiilor de credit, în România acestea au fost mai costisitoare cu 25% în 2007

Ieftinirea serviicilor, preconizată a avea loc odată cu intrarea în sistemul bancar a grupurilor financiare asiatice, mai are încă de aşteptat. Pe lista băncilor care şi-au notificat oficial intenţia de a intra pe piaţa românească nu figurează nicio instituţie originară din Asia. Din contră, un sfert din aceste bănci sunt britanice.

Potrivit raportului World Retail Banking 2008, tarifele serviciilor bancare s-au ieftinit anul trecut cu 1% la nivel mondial, datorită intensificării concurenţei venite din partea instituţiilor de credit asiatice.

Petru Rareş, preşedintele Institutului Bancar Român (IBR), crede că vom asista la o scădere semnificativă a preţurilor pe piaţa locală, în 3-4 ani, când grupurile financiare din Asia îşi vor face apariţia şi în ţara noastră. “În România, piaţa este dominată de puterea băncilor. În perioada următoare, vom vedea multe grupuri asiatice care vor participa la creşterea concurenţei şi la alinierea preţurilor la produsele financiare de retail”, a precizat pentru Rompres preşedintele IBR.

Datele arată că, în 2007, românii plăteau în medie 36 de euro/an pentru serviciile prestate de bănci, în creştere cu 25% faţă de 2006. În plus, analiştii spun că marjele de profit practicate de instituţiile bancare din ţara noastră sunt printre cele mai mari din Europa. Motivul îl constituie lipsa de maturitate a pieţei şi concentrarea concurenţei în mâna primilor cinci jucători (BCR, BRD, Raiffeisen, Banca Transilvania şi Unicredit Ţiriac). În schimb, pe pieţele din regiunea Asia-Pacific, unde concurenţa este intensă, preţurile au scăzut anul trecut cu 11%.

Totuşi, părerile ana­liştilor cu privire la schimbarea pe care ar putea s-o aducă băncile asiatice sunt împărţite. “Atunci când o bancă intră pe piaţa românească, are toate intenţiile să facă mulţi bani.

Nu cred că instituţiile de credit asiatice nu vor încerca să valorifice o marjă de profit mai bună”, susţine Dragoş Cabat, preşedintele Chartered Financial Analyst (CFA).

Băncile britanice, cele mai interesate de piaţa românească
Momentan însă, nicio bancă asiatică nu pare interesată de piaţa româ­nească. Pe lista instituţiilor care au notificat Banca Naţio­nală a  României cu privire la intenţia de a desfăşura activităţi financiare pe teritoriul ţării, nu figurează nicio instituţie cu capital japonez sau chinez. Singurele prezenţe care sugerează o prezenţă din Asia sunt Mizuho International şi Bank of Tokyo Mitsubishi, care sunt însă înregistrate prin filialele din Marea Britanie.

Dacă toate instituţiile de pe listă se hotărăsc să intre pe piaţă, în câţiva ani, peste 25% din bănci vor avea capital britanic. Adică aproape 40 din cele 129 care figurează pe listă. Poziţia a doua ar reveni Austriei, cu 19 instituţii de credit (15%), iar pe locul trei s-ar clasa Germania, cu 14 bănci (11%). Analistul Dragoş Cabat consideră acest scenariu prea puţin plauzibil şi este sceptic în ceea ce priveşte un număr atât de mare de jucători pe piaţa românească.  “Dacă o bancă şi-a notificat prezenţa, nu înseamnă neapărat că va şi intra pe piaţă. Băncile străine sunt mai degrabă în faza de testare şi aşteaptă să vadă cum evoluează lucrurile”, explică Cabat.

Iahturi pe credit

Cea mai mare parte a băncilor care ar putea intra pe piaţă intenţionează să presteze serviciile disponibile deja în ţara noastră. O apariţie inedită va fi reprezentată de EFG Eurobank Ergasias S.A., bancă ce va finanţa exclusiv achiziţia iahturilor de lux.

În aceeaşi categorie poate fi inclusă şi compania Google Payments Solutions, limitată la emiterea de monedă electronică. Pentru un utilizator, moneda electronică reprezintă totalitatea serviciilor ataşate unui card, de la posibilitate de plată on-line la comerţul pe internet.

129 reprezintă numărul instituţiilor de credit care ar putea activa pe piaţa românească în câţiva ani

Sistemul bancar, în câţiva ani

 36 de bănci britanice
 19 bănci austriece
 14 bănci germane
 13 bănci franceze
 11 bănci irlandeze

Notă: Scenariul ia în calcul băncile care au notificat BNR intenţia de a desfăşura activităţi financiare pe piaţa românească