Avem printre cele mai dezechilibrate balanţe comerciale din Europa

România ocupă locul al doilea, după Bulgaria, la ritmul de creştere a importurilor comparativ cu exporturile Aderarea a dus la creşterea importurilor cu 31%, de două ori mai repede

România ocupă locul al doilea, după Bulgaria, la ritmul de creştere a importurilor comparativ cu exporturile

Aderarea a dus la creşterea importurilor cu 31%, de două ori mai repede decât exporturile. O asemenea prăpastie dintre importuri şi exporturi se vede rar în Europa. În acest moment, avem cel mai mare deficit comercial din rândul "noului val" şi toate şansele să-i ajungem din urmă pe italieni.

Ultimul raport al Biroului de statistică al UE (Eurostat) a arătat că, în primle patru luni ale anului, în România, importurile intra-EU şi extra-EU au crescut la 15,1 miliarde de euro, faţă de 11,5 miliarde în aceeaşi perioadă a anului trecut. În cifre absolute, importurile României rămân mici, comparativ cu cifrele europene. Spre exemplu, ţări mult mai mici, precum Slovacia sau Cehia au importuri de 13,5 miliarde, respectiv 22,7 miliarde de euro (în perioade similare).

Cu indulgenţă, am putea considera ca nefiind foarte alarmant nici ritmul relativ de creştere. Dacă România a înregistrat o creştere de 31%, Slovacia a raportat 27%, iar Cehia, 22%. (Ţări care au trecut, totuşi, de şocul aderării).

Dar percepţia se schimbă când ne uităm la evoluţia exporturilor. Din ianuarie până în aprilie, din Slovacia au plecat mărfuri de 13,1 miliarde de euro, cu 38% mai mult decât în 2006 (cea mai mare creştere la nivelul UE-27). În acelaşi timp, Cehia a facturat exporturi de 29,2 miliarde de euro, ceea ce se traduce printr-o creştere de 24%. Cu alte cuvinte, importurile masive din cele două ţări se văd în exporturi pe măsură. Aşadar, economiile au ajuns la un nivel de competitivitate care le permite să producă suficientă valoare adăugată încât să echilibreze balanţa comercială.

Optimism şi pesimism statistic

Statistica europeană arată că România este foarte departe de un asemenea nivel. Dar, în funcţie de unghiul din care priveşti, situaţia poate fi gravă, mai puţin sau chiar deloc. Optimiştii ar putea constata că nu suntem în situaţia Bulgariei, care pare devastată de şocul aderării - importurile au crescut de peste cinci ori mai repede decât exporturile.

Sau că, şi într-o ţară cu o remarcabilă creştere economică, precum Spania, deficitul comercial extern (de 29,4 miliarde) este jumătate din nivelul exporturilor (în România, proporţia este de 60%).
Pesimiştii pot vedea însă că deficitul României este cel mai mare, în cifre absolute, dintre ţările noului val şi se apropie de cel al Italiei, spre exemplu. Diferenţa e că italienii au un deficit care reprezintă numai 6% din totalul exporturilor.