Sa nu iei mita - "principiu celest" intr-o intreprindere din Beijing

Cea mai mare fabrica de calculatoare din China - Grupul Legend - a fost infiintata, in urma cu numai 13 ani, de 11 cercetatori de la Institutul de Calcul de pe langa Academia de Stiinte din Beijing.

Cea mai mare fabrica de calculatoare din China - Grupul Legend - a fost infiintata, in urma cu numai 13 ani, de 11 cercetatori de la Institutul de Calcul de pe langa Academia de Stiinte din Beijing. Au pornit cu un capital initial de 10.000 de dolari si au ajuns sa aiba profit de peste 100 de milioane de dolari anual. Produc peste 3 milioane de calculatoare pe an si au 10.000 de salariati, mai mult de trei sferturi cu studii superioare. Varsta medie a lucratorilor este de 28 de ani, varsta medie a celor din conducere, de 33 de ani, Au pornit de la operatii simple si au ajuns sa ocupe locul cinci in lume, in domeniu, prin licenta fabricarii unei piese de baza in structura calculatorului - motherbord. Fiecare salariat poarta un soi de ecuson. Nu foloseste insa la identificare, ci cuprinde cele patru principii de baza, "principii celesti" (China fiind cunoscuta in trecut si ca "imperiul celest" sau "imperiul cerului"), care sunt aduse la cunostinta tinerilor inca de la angajare si a caror incalcare inseamna concedierea imediata. Cele patru principii ar suna cam asa: salariul este secret; nu ai voie sa folosesti echipamentele companiei in interes personal; nu ai voie sa primesti mita; nu ai voie sa ai a doua slujba. Halele de productie - mari, construite dupa modele occidentale - sunt decorate cu afise ciudate, un soi de ciorchine de strugure. Este evaluarea fiecarui salariat. Fiecare bob este o zi din luna. Dupa cum salariatul a muncit, bine, satisfacator sau prost, boaba este colorata cu rosu, albastru sau galben. In lift - alte afise. De aceasta data cu indemnuri catre salariati sa lucreze unitar, ca intr-o familie.
Investitorilor straini - marii rasfatati
Shanghaiul lasa turistul occidental cu gura cascata. Zgarie-norii, autostrazile, luxul din magazine, totul te face sa crezi ca ai aterizat intr-o metropola americana. Singura diferenta este impartirea clara, geometrica, a parcelelor metropolei: I - zona libera destinata comertului exterior, II - zona rezidentiala pentru corporatii transnationale, III - zona financiar-bancara, IV - zona de dezvoltare stiintifica si de inalta tehnologie, V - zona agricola. Chiar daca ritmul de lucru difera - la Siemens Shanghai saptamana de lucru are 7 zile - salariile sunt comparabile cu cele din Occident. Secretul dezvoltarii e simplu - investitii straine atrase de imensa piata chineza si facilitatile oferite de autoritatile locale. Investitorii straini beneficiaza de trei ani scutire de impozite. Daca vor, pot sa-si transfere neingraditi profitul in tara de origine. Daca il reinvestesc in China mai beneficiaza de alti trei ani de scutire de impozit.
Cultul corectitudinii
Putini dintre turistii care ajung in China rezista tentatiei de a cumpara in primele zile tot ce vad in magazine sau in bazarurile de pe strada. Matase de cea mai buna calitate, argint, aur, fildes, jad, perle, fructe, medicamente, aparatura electronica, jucarii, tot ce si-ar putea dori un cumparator sau chiar ce nu-si poate imagina se gaseste la preturi incredibil de mici. Febra cumparaturilor nu se opreste, de obicei, decat atunci cand se ajunge la fundul buzunarului. Magazinele de stat sunt singurele care afiseaza preturi fixe. La bazar, totul depinde de abilitatea de negociere a cumparatorului. Or, in acest domeniu, un european atinge cu greu arta unui asiatic. Primul pret cerut de vanzator este cu putin mai mic decat cel din Europa Occidentala. Tocmeala apriga, cu potop de explicatii, duce in general la o reducere cu 50 la suta din pretul de pornire. Cei care vin pentru prima data in China considera aceasta o victorie si pleaca multumiti. Dupa cateva zile afla ca negocierea adevarata ar fi trebuit sa inceapa abia de unde s-au oprit. Tocmeala nu inseamna insa inselatorie. Chinezii au un cult pentru corectitudine. Sansa de a fi furat in China este, de altfel, infima. Mai mult, daca un turist a avut ghinionul sa-si uite banii, actele sau vreun obiect de valoare intr-un loc public, poate avea siguranta ca le va primi inapoi prin posta sau, in cel mai rau caz, le va gasi acolo unde le-a lasat.
Retetele culinare - mostenire de familie
Cu exceptia locuitorilor oraselor mari din sud, chinezii iau, de obicei, masa acasa, iar orele de masa sunt respectate riguros. Felurile de mancare servite in China nu se potrivesc cu aproape nimic din ceea ce se intalneste in restaurantele chinezesti din Romania. De aceea, fara ghid, un turist poate avea surprize la masa. Vietuitoare si ierburi pe care un european nu este obisnuit sa le manance, condimente - prea dulci, prea iuti sau prea acre pentru noi - sunt greu de evitat la o prima citire a unui meniu chinezesc. De pilda, o delicatesa in Shanghai este un ou aparent normal, la care insa albusul este atat de sarat incat iti ia gura foc. Alaturi de un ghid care iti poate descrie fiecare fel de mancare, masa servita in China este o adevarata incantare. Datorita abundentei de verdeturi si absentei din meniu a painii si dulciurilor din zahar rafinat, o masa traditionala chinezeasca, oricat de imbelsugata, nu aduce nici somnolenta, nici probleme digestive. La o singura masa se pot servi zece feluri diferite sau chiar mai mult. Mancarea este "ajutata" de ceai verde, negru sau de iasomie, iar de cate ori bolul micut de ceai ramane gol, gazdele au grija sa-l umple. De la o regiune la alta, deliciile pot sa difere foarte mult. Bucataria chinezeasca nu are retete standard. Fiecare regiune, ba chiar fiecare familie, pastreaza, ca pe un lucru de mare valoare, combinatii unice de plante, carne si condimente.