"Eu am fost primul care a inventat pielea umană artificială"

Inginerul Tudorel Lungu mai are încă 32 de invenţii pe care nu le poate breveta din cauza taxelor percepute de OSIM Inginerul Tudorel Lungu şi-a dedicat aproape toată viaţa cercetării.

Inginerul Tudorel Lungu mai are încă 32 de invenţii pe care nu le poate breveta din cauza taxelor percepute de OSIM

Inginerul Tudorel Lungu şi-a dedicat aproape toată viaţa cercetării. Fost angajat al Institutului de Cercetări Pielărie şi Încălţăminte din Bucureşti între 1971 şi 1996, anul în care a ieşit la pensie, inginerul este autorul a peste 35 de invenţii brevetate. Alte 32 încă mai aşteaptă înregistrarea la Oficiul de Stat pentru Invenţii şi Mărci, însă taxele sunt prea mari pentru buzunarul fostului cercetător.

Una dintre invenţiile lui Tudorel Lungu este şi pielea sintetică, inventată în 1982, şi care, potrivit inginerului, are proprietăţile pielii naturale.

Poate că nici acum această invenţie nu ieşea la iveală, dacă autorul acesteia nu ar fi citit în ziarul nostru, în urmă cu trei luni, o ştire care anunţa că oamenii de ştiinţă britanici au obţinut pielea artificială, descoperire considerată revoluţionară în domeniul medicinei regenerative.

Invenţia inginerului român nu a fost brevetată până acum din două motive: la acel moment, statul îi rămăsese dator cu plata mai multor invenţii, motiv pentru care Tudorel Lungu a decis să-şi pună la păstrare descoperirea, iar în prezent lipsa banilor este cea care îl împiedică să facă demersurile necesare brevetării.

"Eu am lucrat în domeniul obţinerii pieilor sintetice din produse de sinteză şi m-a preocupat realizarea unei piei cu aceeaşi grosime indiferent de suprafaţă, care să aibă proprietăţile pielii naturale. Cercetări similare erau întreprinse în întreaga lume, din cauza deficitului de piele naturală. Eu am reuşit acest lucru, în 1982.

Am referatul şi buletine de analiză care confirmă ceea ce spun", ne-a declarat ing. Lungu. Cu toate că descoperirea a fost făcută cu scopul ca pielea sintetică, botezată de inventator Vitroderma, să fie folosită în industria încălţămintei şi a îmbrăcămintei, ea ar putea fi utilizată şi în medicină, în tratamentul arsurilor.

"Deoarece are toate proprietăţile pielii naturale, Vitroderma poate fi utilă şi în medicină, bineînţeles după ce va fi supusă testelor de rigoare", a adăugat ing. Tudorel Lungu.

Prima idee genială i-a venit în armată

Pasiunea pentru explorarea "noului" s-a manifestat încă din copilărie. Cu toate că părinţii săi nu proveneau din mediul ştiinţific, Tudorel Lungu a fost înzestrat cu înclinaţie către studiu şi cercetare. Şi-a dorit să ajungă filosof, însă destinul i-a îndrumat paşii către Facultatea de Chimie Industrială din cadrul Politehnicii. Proaspăt admis, viitorul inginer se putea mândri deja cu o invenţie.

"Lucram la un radio locator al Comandamentului de Apărare Antiaeriană a ţării, o instalaţie cu ajutorul căreia se detectează şi se localizează obiecte îndepărtate prin emiterea unor unde radio. În martie 1959, ruşii şi-au verificat un prototip de avion fără ca noi să avem cunoştinţă de acest lucru. Ei au venit pe Valea Oltului şi au început cu bruiajele.

Atunci mi-a venit o idee. Staţia pe care lucram avea cinci frecvenţe. Mi-a venit ideea să decuplez staţia şi să cuplez, treptat, câte o frecvenţă. Aşa am reuşit să recepţionez semnalele avionului pe radar. Am fost singurul om de pe Planetă care a reuşit acest lucru", ne-a povestit inginerul. De atunci, invenţiile au început să curgă pe bandă rulantă.

Unele au fost deja preluate în fabricile româneşti. "Statul român îmi este şi în prezent dator pentru invenţiile aplicate în întreprinderi. Înainte eram obligat să dau o declaraţie în care le cesionam statului. Ulterior am aflat că renunţarea de bunăvoie la acest drept echivala cu confiscarea averii şi, din acest motiv, mă tot desc să dau în judecată statul român pentru a-mi recupera banii", a adăugat Tudorel Lungu.

"Maşinile de gândit" ale României, distruse la comandă

Potrivit inginerului Lungu, pe vremea lui Ceauşescu cercetarea suferea din cauza lipsei fondurilor, dar şi a aparaturii moderne. "Era sloganul acela <> . După rebeliunea din `89 a fost şi mai rău.

Majoritatea <> (n.r. - institute de proiectare şi cercetare) care produceau tehnologii, maşini şi utilaje au fost distruse intenţionat, la comanda celor din afară. A fost o politică parşivă. Un institut de proiectare se clădeşte în cinci, zece ani.

După ce a fost distrus sistemul, specialiştii au luat calea apusului. Paradoxal, în prezent ţara noastră subvenţionează cercetarea din Uniunea Europeană, însă aici nu se alocă fonduri acestui domeniu. Este o ruşine ce se întâmplă. Prin anii `70, un studiu japonez plasa România, din punct de vedere al inteligenţei şi inventivităţii, pe locul doi după evrei".

Inginer pasionat de poezie şi box

Partea practică a ştiinţei nu a pus stăpânire întru totul pe fostul inventator. Chiar dacă lecturarea volumelor de specialitate a fost pe primul plan, inginerul a rămas un mare iubitor de literatură.

"Am în casă două biblioteci pline cu cărţi, din toate genurile literare. Dar iubesc, în principal, poezia. Am şi scris câteva. La un moment dat, îmi doream să înfiinţez un cenaclu literar, în oraşul Victoria, pe care voiam să-l intitulez <> . Însă, Nicolae Stoian, delegatul Uniunii Scriitorilor, nu mi-a dat acceptul să folosesc acest nume, de aceea am renunţat la proiect", ne-a mărturisit Tudorel Lungu, care în tinereţe a practicat boxul şi gimnastica.