Cum prevenim bolile caniculei

Atacul de căldură, starea de epuizare, crampele musculare şi iritaţiile pielii sunt câteva dintre consecinţele temperaturilor extreme Afecţiunile specifice zilelor caniculare apar atunci

Atacul de căldură, starea de epuizare, crampele musculare şi iritaţiile pielii sunt câteva dintre consecinţele temperaturilor extreme

Afecţiunile specifice zilelor caniculare apar atunci când organismul devine incapabil să îşi regleze singur temperatura. Căldura acumulată duce la hipertermie.

Printre bolile declanşate de căldură se numără atacul de căldură, starea generală de epuizare, crampele, iritaţiile şi arsurile solare.

Factorii care duc la creşterea riscului ca o persoană să sufere de una dintre afecţiunile enunţate mai sus sunt:

valurile de căldură - în special în zone unde în mod normal nu se înregistrează temperaturi extreme;

vârsta - copiii şi bătrânii sunt cei mai expuşi îmbolnăvirii în perioadele caniculare;

afecţiunile cardiace - boli ale arterelor coronariene, tensiune arterială crescută;

greutatea corporală;

medicamentele care cresc sensibilitatea la căldură - cele pentru dilatarea vaselor de sânge şi scăderea tensiunii arteriale, diureticele, pastilele pentru bolnavii psihic şi medicamentele pentru reducerea stresului;

febra, arsurile solare, deshidratarea sau consumul de alcool.

Care sunt semnele de avertizare

Pentru a preveni apariţia unor astfel de afecţiuni trebuie să se cunoască semnele care ne atenţionează asupra producerii lor.

1 Atacul de căldură apare atunci când temperatura corpului creşte brusc, în numai cinci - zece minute. Simptomele unui atac de căldură sunt: o temperatură corporală de peste 39,4 grade Celsius, tensiune arterială crescută, înroşirea epidermei, durere de cap, stare de ameţeală. "În această situaţie, bolnavul trebuie mutat la umbră sau într-o încăpere răcoroasă.

Acesta trebuie culcat cu picioarele mai sus decât restul corpului, pentru a se stimula circulaţia sângelui către creier şi inimă. De asemenea, trebuie să i se administreze bolnavului un pahar cu apă cu zahăr şi o fiolă de calciu", a explicat dr. Ioana Maria Marinescu, medic de familie la un cabinet din Capitală. Următoarea măsură este răcirea corpului bolnavului introducându-l într-o baie cu apă călduţă.

2 Starea generală de epuizare apare după câteva zile consecutive de expunere la temperaturi ridicate, împreună cu o lipsă de fluide în organism. Simptomele sunt: transpiraţia excesivă, stări de ameţeală, greaţă şi oboseală, paloare şi crampe musculare. Printre primele măsuri care trebuie luate se numără îndepărtarea de sursa de căldură şi plasarea într-o încăpere răcoroasă. Următorul pas este răcorirea corpului cu ajutorul unui duş cu apă călduţă. Până la îmbunătăţirea simptomelor, bolnavul trebuie să fie cât mai inactiv şi să consume cât mai multe lichide, de preferat apă plată.

3 "Crampele musculare sunt alte afecţiuni cauzate de căldură. Ele apar în urma unei hipocalcemii, a existenţei unei boli varicoase, dar şi a pierderii de sare din organism", a explicat dr. Marinescu. Persoanele care suferă de crampe cauzate de căldură trebuie să ţină cont de următoarele sfaturi: să oprească orice activitate, să stea într-un loc răcoros, să consume sucuri pentru restabilirea nivelului de sare din corp şi să evite activităţile solicitante fizic timp de câteva ore.

4 Iritaţiile şi arsurile solare. În cazul arsurilor sunt indicate compresele reci aplicate pe piele, dar şi cremele, atunci când epiderma nu prezintă arsuri foarte grave.

Sfaturile medicului

Consumaţi multe lichide, cu condiţia să evitaţi cofeina, alcoolul şi băuturile cu mult zahăr.

Staţi în încăperi cu aer condiţionat sau cu o altă sursă de răcire a aerului.

Protejaţi-vă pielea prin folosirea cremelor cu factor de protecţie solară peste 15. Folosiţi aceste creme din două în două ore.

Limitaţi-vă timpul petrecut în aer liber, programaţi-vă activităţile în primele. ore ale dimineţii sau seara

Alegeţi să purtaţi haine din ţesături uşoare, pălării şi ochelari de soare.