Un preşedinte-jucător în economie

Rolul de preşedinte-jucător pe care Traian Băsescu şi l-a asumat provoacă, cel puţin în mediul de afaceri, tensiuni care ar putea avea un deznodământ nu tocmai fericit. Deja, prestigioase

Rolul de preşedinte-jucător pe care Traian Băsescu şi l-a asumat provoacă, cel puţin în mediul de afaceri, tensiuni care ar putea avea un deznodământ nu tocmai fericit. Deja, prestigioase instituţii financiare au tras un semnal de alarmă cu privire la instabilitatea politică care ar putea avea efecte negative asupra economiei.

Şeful statului îşi dă cu părerea despre privatizări şi contracte. Preşedintele spune că atunci când şi-a pus semnătura pe recomandarea către fostul ministru al economiei, cu privire la anumite achiziţii, nu a intervenit în mediul economic. La fel ca personajele lui Caragiale, el aduce drept argument al acestui demers, interesul naţional care, conform unei axiome de la Cotroceni, ar trebui să primeze regulilor economiei de piaţă. Nimic mai fals, pentru că interesul României este tocmai dezvoltarea unei economii de piaţă sănătoase, care nu are sau nu ar trebui să aibă legătură cu asemenea intervenţii. Traian Băsescu poate face rating şi creşte în sondaje cu declaraţii care mai de care mai sforăitoare, poate face furori în Cişmigiu, însă în faţa reprezentanţilor celor mai însemnate instituţii financiare internaţionale, vorbele lui nu reprezintă decât reflexe anticapitaliste. Iar cel mai bun argument este tocmai reacţia agenţiilor de rating internaţionale care au luat în colimator România pentru bâlciul politic care începe să ameninţe stabilitatea mediului economic.

Ultimele sfaturi venite de la Cotroceni vizează privatizările din domeniul energiei. Băsescu a recomandat guvernului să întârzie vânzarea companiilor energetice până la analizarea privatizărilor deja încheiate. Reacţia din mediul internaţional nu a întârziat să apară. Banca Mondială a catalogat, în termeni diplomatici, cerinţa preşedintelui drept "un apel neobişnuit". Printre băieţii de cartier din Pantelimon o astfel de apreciere este sinonimă cu "ce treabă ai tu, frăţioare, în problema asta?". Mai mult, specialiştii autohtoni din domeniul energiei susţin că urgentarea privatizărilor în domeniu este imperios necesară. Fireşte că sectorul energetic are nevoie de investiţii uriaşe, de miliarde de euro, iar statul nu s-a dovedit capabil să strângă aceşti bani. Devine din ce în ce mai evident că declaraţiile preşedintelui, animate poate de cele mai bune intenţii, nu fac decât să creeze nelinişti în mediul de afaceri. Într-o economie sănătoasă, regulile nu pot fi schimbate în timpul jocului. Iar intervenţiile politicului, fie ele doar sub formă de recomandări, nu au ce căuta.