"Nu poţi cunoaşte România doar din vorbele preşedintelui"

Este fiu de scriitor, crescut în regiunea Cornwall, colecţionează cărţi poliţiste. În România a făcut cuvântul "crocodil" celebru, ca sinonim pentru peşte şi corupt. Deşi diplomat, nu a

Este fiu de scriitor, crescut în regiunea Cornwall, colecţionează cărţi poliţiste. În România a făcut cuvântul "crocodil" celebru, ca sinonim pentru peşte şi corupt. Deşi diplomat, nu a evitat să spună guvernanţilor români verde în faţă că mai au multe probleme de rezolvat. Primele două săptămâni în România le-a petrecut la Iaşi, într-o familie obişnuită. Ca să înveţe limba română şi să cunoască oamenii ţării în care urma să fie ambasador pentru trei ani şi jumătate. Ambasadorul Marii Britanii la Bucureşti, Quinton Quayle, îşi încheie, peste câteva zile, mandatul. Ce a însemnat experienţa românească o povesteşte chiar el.
- Plecaţi cu vreun regret din România?
- Voi regreta că plec din această ţară atât de frumoasă, care a devenit un fel de a doua casă pentru mine. Regret că voi lăsa aici câţiva prieteni, căci am fost primit cu multă căldură. Voi regreta, mai ales, că nu voi fi aici în momentul în care România va sărbători aderarea la Uniunea Europeană.
- Dacă ar trebui să definiţi România în trei cuvinte, care ar fi acelea?
- Potenţial, dinamism, nevoie de consecvenţă. Este necesar ca România să fie dinamică, dar, în acelaşi timp, trebuie să se concentreze mai mult pe rezolvarea problemelor existente. Progresul trebuie să fie constant, nu un pas înainte şi altul înapoi.
- V-aţi exprimat speranţa că veţi fi ambasador într-o altă ţară. Ce luaţi cu dumneavoastră din România?
- Sper să fie aşa, aceasta numai în caz că n-am făcut greşeli mari în România. Ca ambasador, trebuie să ai o relaţie bună atât cu guvernul, cât şi cu societatea civilă. Trebuie să fii deschis, flexibil, disponibil pentru mass-media. Trebuie să încerci să fii prietenos, ca să atragi atenţia/interesul ziariştilor. şi, nu în ultimul rând, trebuie să vorbeşti limba română. Am învăţat să păstrez legătura cu oamenii cei mai diverşi. Nu poţi cunoaşte întreaga poveste doar printr-o vizită la primul-ministru sau dintr-o întrevedere avută cu preşedintele. Trebuie să fii în permanentă legătură cu ONG-urile, cu studenţii, cu profesorii, cu ziariştii şi, foarte important, cu opoziţia politică. Numai aşa poţi avea o imagine reală completă. Trebuie să pui cap la cap multitudinea de realităţi.
- Ce îl sfătuiţi pe următorul ambasador al Marii Britanii la Bucureşti?
- Să înveţe limba română şi să petreacă o perioadă în afara Bucureştiului înainte de a-şi începe mandatul, aşa cum am făcut-o şi eu. Să călătorească cât mai mult posibil prin ţară, pentru că România arată altfel la Iaşi, altfel la Cluj, altfel la Constanţa sau Timişoara. Diversitatea din România este uimitoare.
- Am observat că vă place să vorbiţi româneşte. Există un cuvânt românesc de care să vă fi ataşat mai mult?
- Nu este cuvântul "peşte", aşa cum aţi putea crede. Îmi place cuvântul românesc "imediat", pentru că e un cuvânt care nu înseamnă ceea ce te aştepţi. Spre exemplu, într-un restaurant, când chelnerul spune "imediat", nu înseamnă, cu siguranţă, "acum". "Imediat" înseamnă pentru el că va încerca. La fel şi România îşi va rezolva problemele "imediat", aceasta însemnând că urmează să le rezolve.
- Care este cel mai frumos moment în anii petrecuţi ca ambasador în România?
- Am fost foarte bucuros când România şi-a încheiat negocierile cu Uniunea Europeană la 25 aprilie 2004, ceea ce a însemnat un pas important înainte. M-am simţit uşurat când s-a terminat preşedinţia britanică, pentru că eu cred că a fost un succes şi am obţinut foarte mult pentru Europa şi România.
- şi cel mai dificil moment?
- Momentul greu urmează. Este momentul în care va trebui să părăsesc România. Voi pleca pe 19 mai şi-mi este greu pentru că las aici o parte din mine. şi nu este o glumă, oricum ar suna. Dar mă voi întoarce şi atunci voi putea vedea ceva mai mult din România şi voi putea vorbi din nou româneşte cu oamenii.