Cum se pot controla retetele compensate si gratuite

Ziarul Adevarul, in parteneriat cu compania "Imprimeria Nationala", a organizat miercuri seminarul cu tema "Cum se pot vindeca retetele compensate si gratuite? Tehnici moderne de securizare pentru

Ziarul Adevarul, in parteneriat cu compania "Imprimeria Nationala", a organizat miercuri seminarul cu tema "Cum se pot vindeca retetele compensate si gratuite? Tehnici moderne de securizare pentru prevenirea falsurilor si evidenta stricta a fondurilor". Discutiile au vizat in principal situatia actuala a sistemului sanitar din Romania, precum si necesitatea monitorizarii distributiei de medicamente gratuite si compensate. La manifestare au participat reprezentanti ai Companiei "Imprimeria Nationala", Ministerului Sanatatii, Colegiului Medicilor din Romania, Casei Nationale de Asigurari de Sanatate si ai Colegiului Farmacistilor. In deschiderea dezbaterii, conf. dr. Mircea Beuran, ministrul Sanatatii, a facut o prezentare a situatiei actuale din sistemul sanitar. Licitatiile regionale si informatizarea pot economisi banii Sanatatii Conf. dr. Mircea Beuran, ministrul Sanatatii: Am incercat sa gasim solutii pentru ca medicamentele compensate si gratuite sa se gaseasca in fiecare zi a lunii in farmacii. Am inceput cu modul de finantare a sistemului, sa stim exact daca banii sunt problema. Veniturile bugetului asigurarilor de sanatate provin din colecta pe care o face Casa Nationala de Asigurari de Sanatate (CNAS) de la agentii economici. In prezent sunt 238.000 de agenti economici care nu platesc contributia la Sanatate, beneficiind de reesalonari ale datoriilor, pe o perioada de 6 sau 12 luni. Dintre acestia, 2.500 de agenti economici nu platesc contributia lunara la Sanatate, creantele lunare fiind de 1,5 miliarde lei. Am descoperit ca printre agentii rau platnici se numara fabrici de bere, firme de constructii, companii de transport international etc. Deci, avem un deficit la fondul de asigurari de sanatate de 27.000 de miliarde de lei, ceea ce inseamna jumatate din bugetul pe acest an. Pe masura ce vom recupera deficitul, nivelul resurselor va creste. Pentru a vedea cum se aloca banii, am defalcat toate cheltuielile din sistem pe capitole. La capitolul medicamente si materiale sanitare am constatat ca, in prezent, prin licitatia electronica s-au obtinut economii de 30-70 la suta, fata de cat se cheltuia inainte pentru aceleasi produse care erau cumparate prin achizitie directa. Am incercat sa mai achitam si o parte din datoriile spitalelor inregistrate in anul 2002. Astfel, la rectificarea de buget, sistemul sanitar a primit cea mai mare suma de bani, adica 4.000 de miliarde de lei pentru plata datoriilor. Dupa data de 1 octombrie, aceasta suma va fi trimisa catre Casele Judetene de Asigurari de Sanatate, pentru a ajunge la spitale. Pentru a nu se mai cheltui bani ineficient am luat o serie de masuri care au fost aprobate de Guvern. Astfel, nu se mai pot face achizitii decat prin licitatie electronica, iar pentru a stabili un nivel unitar al preturilor la medicamente si materiale sanitare se vor face licitatii de grup, adica pe anumite regiuni. Ca urmare, pe fiecare regiune se va crea o comisie de licitatie care va cumpara necesarul mai multor spitale. In total, vor fi 7 comisii, una la Ministerul Sanatatii si alte 6 in teritoriu. Deoarece licitatiile vor avea un volum mare, se pot obtine preturi avantajoase. La ora actuala, licitatia de grup este agreata de toate structurile spitalicesti din Europa si din lume. Pentru a controla si mai bine modul de cheltuire a banilor este nevoie de informatizarea sistemului sanitar. De asemenea, prin introducerea cardului medical pentru fiecare asigurat se va reusi stabilirea unei legaturi intre pacient-medic de familie-farmacie-ambulatoriu-spital -Casa de Asigurari. Tot pentru a reduce cheltuielile din spitale, 107 unitati vor deveni centre medico-sociale, unde costurile de spitalizare vor fi mai scazute. Prin aceste masuri incercam sa asiguram serviciile de care au nevoie bolnavii. Sa oprim inmultirea falsurilor si deturnarile de fonduri Ionel Blanculescu, ministru delegat pentru coordonarea autoritatilor de control, Autoritatea Nationala de Control: La reorganizarea Guvernului din aceasta vara, unul din elementele de baza l-a constituit crearea ANC. Avand in vedere situatia in care se afla sistemul de sanatate romanesc, Guvernul a decis ca acest extrem de important segment al societatii sa fie supus unui control specializat, profesionist, pe partea de resurse financiare. Acest control este necesar pentru a se stabili daca sistemul de sanatate este subfinantat si daca resursele financiare de care dispune sunt folosite in mod eficient de catre ordonatorii de credite. Din acest punct de vedere, in legea de organizare a ANC se precizeaza ca acest organism executa control asupra Casei Nationale de Asigurari de Sanatate (CNAS), a Caselor si a furnizorilor de servicii si produse medicale. Scopul final al acestor controale este disciplinarea financiara a ordonatorilor de credite, care gestioneaza resurse financiare de aproximativ doua miliarde de dolari pe an la nivelul pietei romanesti. In acest sens, am declansat controalele, la inceputul acestei luni, care continua in acest moment la CNAS si la spitale. Din punct de vedere al activitatii de control pe spitale, am constatat ca resursele financiare nu sunt judicios gestionate de catre directorii ordonatori de credite din aceste unitati medicale. In legatura cu retetele compensate si gratuite, cooperam cu Imprimeria Nationala pentru securizarea elementelor care conduc la vanzarea unor produse si in acelasi timp la obtinerea de resurse financiare aferente acestora. Pe relatia cu farmaciile, mai exact pe relatia pe care o avem cu CNAS pe medicamentele compensate si gratuite, exista totusi aceasta preocupare pentru a preveni o inmultire a falsurilor si a deturnarilor de fonduri. Farmacistii platesc pagubele Dr. farm. Clara Popescu, vicepresedinte al Colegiului Farmacistilor din Romania: Este aproape imposibil ca, in momentul in care eliberezi medicamentul sa vezi daca o reteta este sau nu falsa. Pentru ca atunci cand se face un fals, se face destul de bine pentru a nu-ti da seama daca stampilele sau parafele sunt false. In momentul de fata, nici Casa Nationala de Asigurari de Sanatate nu-si poate da seama imediat daca o reteta este falsa sau nu. Apoi, daca retetele nu sunt sigure, costurile vor fi suportate, intr-un final, de farmacii. Propunem un model aplicat in Anglia, Grecia si Spania Dan Docan, directorul general al Companiei "Imprimeria Nationala": Asa cum a aratat si mass-media, s-au descoperit o multime de retete false, unele dintre ele depasind chiar si 50 de milioane de lei lunar. Paguba este substantiala si, asa cum a spus si doamna Clara Popescu, va fi suportata, pana la urma, de farmacii. Noi am elaborat un proiect de monitorizare si securizare a retetelor pentru medicamentele compensate si gratuite, sistem aplicat cu succes si in Anglia, Grecia si Spania. O mai buna monitorizare duce la o mai buna prevenire si la o mai mare eficienta a sistemului de sanatate romanesc. Timbrul holografic - o solutie pentru securizarea medicamentelor gratuite si compensate Valentin Vagaon, director financiar-contabil al Companiei "Imprimeria Nationala": Odata cu instalarea noii conduceri a companiei, la inceputul anului 2002 a avut loc o schimbare de tactica a Imprimeriei. De la o companie care producea formulare tipizate si timbre, s-a trecut la o activitate care ajuta la combaterea evaziunii fiscale, prin securizarea anumitor produse. Acelasi lucru vrem sa-l facem si in problema retetelor compensate si gratuite, luand exemplu de la alte tari din Europa, dar si din Statele Unite ale Americii. In acest moment, retetele eliberate la noi in tara nu sunt in nici un fel securizate. Nimeni nu-si poate da seama daca s-au falsificat stampilele medicului sau ale Casei de Asigurari. La Constanta s-a inregistrat o frauda de doua milioane de dolari pentru retete de medicamente anti-SIDA, eliberate unor bolnavi in varsta de 102 ani. Pentru a preveni aceste lucruri, in Grecia, de exemplu, pe reteta se aplica o holograma, iar in Spania, medicii folosesc terminale de computer, iar in momentul eliberarii retetei, calculatorul printeaza si o eticheta care se aplica pe prescriptie. Noi propunem factorilor de decizie din sistemul sanitar tiparirea unor retete securizate, care sa aiba un cod de bare pentru fiecare medic. Pentru a asigura un mediu concurential si o cat mai buna eficienta, se vor putea organiza licitatii in sistemul tipografiilor abilitate de Imprimeria Nationala, 40 la numar. Dupa alegerea tipografiei care va executa retetele, se pot da comenzi centralizate de Casele judetene de Sanatate. Apoi, fiecare medic va primi reteta si va putea prescrie medicametele pacientilor sai. O alta varianta ar fi monitorizarea si securizarea medicametelor compensate si gratuite. Asta consta in producerea unor etichete cu care sa se timbreze toate aceste produse. Pe aceste etichete este scris un cod care indica farmacia unde este comercializat medicamentul respectiv si denumirea produsului. Se dezlipeste eticheta, care este dublu adeziva, si se lipeste pe reteta. La Imprimeria Nationala s-ar putea procesa toate aceste date, iar o astfel de eticheta ar ajunge la pretul de 200-300 de lei. Nu vreau sa se mai ajunga la invinovatirea corpului medical Dr. Cristian Celea, director general al Casei Nationale de Asigurari de Sanatate: Subiectul propus astazi de ziarul Adevarul este unul care a preocupat conducerea Casei, cel putin in acest an financiar. In urma controalelor facute la inceput de Casa Nationala de Asigurari de Sanatate, impreuna cu filialele ei judetene, si continuate apoi de Autoritatea Nationala de Control, am reusit sa ajungem la niste concluzii. Acestea au dovedit, pe de o parte, ca sistemul de sanatate poate fi fraudat, ceea ce era usor de banuit si, pe de alta parte, ca nu avem parghiile necesare sa rezolvam aceste probleme. Posibilitatile de frauda trebuie discutate foarte serios pentru ca o reteta este falsificata de un cunoscator. Ca aceasta frauda sa se transforme intr-un venit, trebuie sa existe un lant intreg de persoane care sa participe la ea. Problema nu este ca medicul care prescrie fraudeaza. Parafele sunt foarte usor de falsificat, inclusiv cele ale Casei. Mai mult, am constatat, luand firul invers, ca pacientul nu a primit medicamentele. Aici este marea problema. Nu vreau sa se mai ajunga la invinovatirea corpului medical. Corpul medical nu este format din oameni care fraudeaza. Cei mai multi dintre medici sunt profesionisti foarte seriosi care si-au dedicat toata viata meseriei. Bineinteles ca exista si exceptii, dar destul de putine. Pe de alta parte, indiferent de concluziile care vor fi trase astazi, sistemul de sanatate este subfinantat. Sumele alocate sunt mult mai mici decat necesarul, indiferent de cat de puternic ar fi fraudat sistemul. Domnul ministru a adus in discutie problema celor 27.000 de miliarde de lei care nu sunt stransi la sistem, dar care se adauga bugetului prognozat, de 55.000 de miliarde. Revenind la securizarea retetelor, intrebarea mea este: Cine va plati aceste sume pentru fiecare reteta in plus? Vreau sa fiu foarte clar: aceasta securizare este binevenita, dar in nici un caz nu se pune problema ca o eventuala plata suplimentara sa fie facuta de Casa Nationala. CNAS plateste deja lucrri pe care nu ar trebui sa le plateasca: programe nationale, rezidenti, stagiari, punerea in functiune a aparaturii de inalta performanta. Deci, exclud ca posibilitate de a plati Casa Nationala. Noul sistem nu necesita investitii suplimentare Prof. dr. Mircea Cinteza, presedintele Colegiului Medicilor din Romania: Trebuie pus in discutie si daca masura securizarii retetelor este eficienta. Problema de fond consider ca este subfinantarea sistemului de sanatate. Majoritatea retetelor sunt scrise de catre medicii de familie. Acestia au un studiu care arata ca jumatate din cabinetele din Romania au fost finantate in ultimii doi ani sub limita de existenta. In conditiile acestea, inseamna ca ele au supravietuit datorita unor bani negri. Intrebarea este daca frauda din sistemul sanitar este mai mica decat costul banilor in plus pentru securizare si prevenirea fraudelor. Trebuie evaluat foarte clar: in valoare de cat sunt fraudele din sistemul sanitar si cat costa implementarea acestui sistem de securizare. Dr. Doina Mihaila, presedintele Patronatului National al Medicilor de Familie: In acest moment, retetele sunt platite de catre medici, de catre spitale. Vreau sa intreb daca aceasta securizare nu va aduce un cost suplimentar? Masura este foarte buna, dar tot noi vom plati aceste costuri suplimentare. Iar fondurile Casei Nationale au scazut de la an la an, la fel ca si veniturile noastre. Apoi, se mai pune problema distribuirii la timp a retetelor. Ce va face Imprimeria Nationala cand se va trezi cu comenzi de la cei 11.600 de medici de familie, fara specialisti si fara spitale, care vor vrea toti deodata retete personalizate, nu stiu in ce masura se va putea rezolva aceasta problema in timp util? Valentin Vagaon, director financiar-contabil al Companiei "Imprimeria Nationala": In mod clar, pretul retetelor nu va creste. Ba mai mult, ar putea fi mai mic decat in prezent. In legatura cu distribuirea la timp a retetelor, va putem garanta ca nu vor exista probleme. Noi le vom putea executa si transporta la Casele judetene intr-o saptamana. Personalizarea se face foarte usor. Am reusit, in trei saptamani, sa facem formularele de impozit global pentru toata tara. Asa ca asta este ultima grija pe care ar trebui sa o aveti. Investitia este zero. Imprimeria Nationala se va ocupa de tot, banii urmand sa ii recupereze pe parcurs, daca se va dovedi ca masura este eficienta. Trebuie sa prevenim aparitia unei piete negre a medicamentului Ionel Blanculescu, ministru delegat pentru coordonarea autoritatilor de control: Ar trebui sa incercam sa schimbam mentalitatea si sa gandim preventiv. In momentul actual, frauda din sistemul romanesc de sanatate exista, chiar daca nu este foarte mare. Daca pe plan international exista modele in acest domeniu, trebuie sa fim gata sa acceptam astfel de elemente preventive pe o piata incipienta. Este clar ca in viitorul apropiat si poate pe termen mediu, acest element s-ar putea sa devina flagel si se va dezvolta o piata paralela a medicamentelor. Farmacistii si societatile comerciale care gestioneaza aceasta activitate vor plati din profitul, si asa mic, pe care il obtin. Noi nu vom mai impozita acele profituri, nu vom mai percepe taxele necesare si cine va suferi? Va suferi cel care sufera de fiecare data, adica tot contribuabilul. Conf. dr. Mircea Beuran, ministrul Sanatatii: La ora actuala, pentru medicamente se aloca, in 2003, 7.500 miliarde de lei, iar partea pe care o reprezinta contravaloarea medicamentelor gratuite este de 65 la suta. Coordonam sistemul pentru a apara banii asiguratilor. Preventia deturnarilor de fonduri este de importanta nationala. Nu se poate rezolva nimic atata timp cat frauda din sistem nu se opreste. Asa ca impartim problema in doua: sa eliminam la zero frauda si sa luptam pentru a completa banii din sistemul de sanatate. In concluzie, cred ca intalnirea de astazi a fost foarte importanta si, daca se poate actiona pentru preventie, acest mecanism trebuie declansat.