1990-2011: Regele Mihai, alungat şi stimat, în funcţie de guvernare

0
Publicat:
Ultima actualizare:
Regele Mihai, la întoarcerea din exil în aprilie 1992
Regele Mihai, la întoarcerea din exil în aprilie 1992

De la abdicarea forţată din 1947 şi până în 1992, Regele Mihai nu a avut voie să pună piciorul pe teritoriul României. Mihai I a reprimit cetăţenia română în mandatul lui Emil Constantinescu.

Aprilie 1990: Prima alungare

Dupa 43 de ani de exil, Regele Mihai anunţă că vrea să vină în România cu ocazia sărbătorile de Paşte. La 11 aprilie, Guvernul îi propune să-şi amâne vizita. Autorităţile au spus atunci că deţin informaţii privind pregătirea de demonstraţii antimonarhiste care ar fi periclitat viaţa membrilor suitei regale. Regele Mihai primeşte vestea pe aeroportul din Zurich, unde se pregătea pentru îmbarcarea spre ţară.

EDITORIAL: Bătrânul edec și marea mârlănie

Expulzarea din decembrie 1990

La 25 decembrie 1990, membrii familiei regale aterizează în România pe aeroportul Otopeni, cu paşapoarte daneze. Autorităţile le-au acordat o viză de 24 de ore dar poliţia a organizat ulterior o ambuscadă pe autostrada Bucureşti - Piteşti. Regele Mihai şi suita sa au fost duşi sub escortă armată pe aeroportul Aeroportul Otopeni şi expulzaţi.

La 23 aprilie 1992, Regele Mihai a revenit cu ocazia Paştelui în România, cu acordul Guvernului Român. Aproximativ un milion de bucureşteni au ieșit în stradă să-l vadă.

1993 - 1994: Persona non grata

Regele Mihai îşi anunţă dorinţa de a veni în tară la 9 noiembrie 1993, dar Ministerul de Externe refuză să-i acorde viza de intrare, deoarece pe paşaportul Regelui Mihai şi pe cel al Reginei Ana scrie "Majestate Regală". La 11 noiembrie 1994, partidul de guvernământ PDSR cere MAE să-l declare pe fostul Rege "persona non grata" şi preşedintele Ion Iliescu nu a exclus lege care să interzică intrarea Regelui în ţară.

Mihai I - cetăţean român

Punctul de cotitură apare în 1997, când regimul CDR îi oferă Regelui paşaport românesc. După înfrângerea lui Ion Iliescu la alegerile prezidenţiale, președintele Emil Constantinescu i-a reactivat regelui Mihai cetățenia română și i-a permis să își reviziteze propria țară. La 3 februarie, PNŢCD consideră că Regele poate reveni în ţară fără condiţii prealabile. La 1 martie, Regele Mihai revine în ţară şi ziua următoare primeşte un nou paşaport românesc pe care scrie "Mihai I - cetăţean român". La 4 martie, Regele Mihai şi preşedintele Emil Constantinescu ajung la un acord privind promovarea de către fostul suveran a intereselor Romaniei pe lânga ţările membre NATO.

Reconcilierea cu Iliescu

La 10 martie 2001, preşedintele Ion Iliescu face gestul istoric al reconcilierii cu Regele Mihai şi îl invită, printr-o scrisoare adresată „Sire", să vină în România pentru a lua parte la festivitatea de redeschidere a Galeriei de Arta Moderna din Muzeul National de Arta. La 18 mai 2001, Familia regala soseste in tara, unde participa la un dineu, la invitatia presedintelui Ion Iliescu.

2011: "A fost slugă la ruşi"

Preşedintele Traian Băsescu a declarat, la 22 iunie 2011: "Tot continuăm să considerăm că abdicarea Regelui a fost un mare act patriotic. Nu. A fost un act de trădare a interesului naţional al României. Din partea Regelui. Acesta este punctul meu de vedere. Antonescu este vinovat în istorie pentru pogromul împotriva evreilor, pentru deportarea lor în Transnistria. Uităm că România avea atunci un şef de stat. Antonescu era prim-ministru. Unuia îi dăm averile, pe altul îl facem criminal de război. De ce? Doar pentru că unul a fost slugă la ruşi?".

La 20 septembrie 2011, după un întreg scandal, Parlamentul României a decis să îl invite pe Regele Mihai într-o şedinţă solemnă dedicată zilei sale de naştere. Parlamentarii UDMR au votat alături de Opoziţie, în timp ce democrat-liberalii s-au abţinut.

Politică



Partenerii noștri

Ultimele știri
Cele mai citite