Totul despre votul uninominal

Scorul obţinut de partid la nivel judeţean şi naţional contează în obţinerea mandatului mai mult decât performanţa electorală a candidatului în colegiul uninominal "Surpriza" noului

Scorul obţinut de partid la nivel judeţean şi naţional contează în obţinerea mandatului mai mult decât performanţa electorală a candidatului în colegiul uninominal

"Surpriza" noului sistem electoral o constituie faptul că voturile dintr-un colegiu uninominal pentru un anumit candidat nu îi garantează acestuia mandatul.

Cu cât sunt mai mulţi candidaţi într-un colegiu, cu atât şansele celui mai bine plasat dintre ei de a obţine 50% plus unu din sufragii se reduc considerabil.

Spre exemplu, cel care va lua, la scrutinul din toamnă, 38% din voturi, clasându-se primul în preferinţele electoratului, va câştiga fotoliul de senator sau deputat numai dacă partidul din care face parte va strânge, la nivel judeţean, mai multe sufragii decât partidele contracandidaţilor săi.

Scorul partidului, factor decisiv

Altfel, mandatul ar putea reveni celui clasat pe locul al doilea sau chiar al treilea, dar ale căror partide au adunat mai multe voturi la nivelul circumscripţiei (judeţului).

Dacă departajarea candidaţilor din respectivul colegiu nu se va putea face nici în acest mod, repartizarea mandatului va depinde de rezultatele naţionale ale formaţiunilor participante în alegeri.

Independenţii nu au decât varianta câştigării mandatului cu 50% plus unu din voturi, întrucât repartizarea acestuia la nivel de judeţ îi elimină din cursă.

Evident, partidele îi vor surclasa la capitolul sufragii strânse în cadrul circumscripţiei, dat fiind că independenţii adună voturi doar dintr-un colegiu.

Alegerile parţiale sunt mai simple

Demisia din parlament sau decesul vreunui ales conduce la o soluţie ciudată din punct de vedere tehnic. Articolul 48, aliniatul 17 din legea votului uninominal schimbă regula atribuirii mandatelor pe baza a 50% plus unu din opţiunile exprimate de electorat. Alegerile parţiale se desfăşoară într-un singur tur, cel mai bine clasat candidat urmând a fi declarat câştigător.

Revenind la exemplul iniţial, candidatul X care este votat de 38 % din cetăţenii unui colegiu va câştiga mandatul în faţa celui clasat pe locul al doilea, întrucât nu se va mai putea recurge la distribuirea în funcţie de coeficientul partidelor la nivel de circumscripţie (locurile din celelalte colegii care compun circumscripţia fiind deja adjudecate). Astfel, performanţa partidului la nivel judeţean nu îi va mai fi de folos.

În fiecare colegiu uninominal pentru Camera Deputaţilor, respectiv Senat, se atribuie un singur mandat de deputat, respectiv de senator.

Revoluţia electorală

Cei care aspiră la un post de parlamentar vor candida în colegii.

Un deputat va reprezenta 70.000 de alegători.

Un senator va reprezenta 160.000 de alegători.

Candidatul care obţine 50 % plus unu într-un colegiu primeşte automat mandatul.

Cei care nu obţin 50% din voturi pot intra în parlament în funcţie de performanţele partidului din care fac parte.

În acest caz, sunt favorizaţi cei al căror partid scoate cel mai bun scor în judeţul respectiv.

În fiecare judeţ există un număr diferit de colegii pentru Camera Deputaţilor şi pentru Senat.

În caz de deces sau de demisie a unui senator sau deputat se organizează alegeri la nivelul colegiului.

Alegerile se organizează doar dacă nu ar urma să aibă loc cu mai puţin de 6 luni înainte de termenul stabilit pentru cele parlamentare.

În acest caz, candidatul care se clasează primul îşi adjudecă mandatul.

Politicienii şi-au întins o capcană. Populismul afişat prin susţinerea declarativă a uninominalului îi face acum să dea din colţ în colţ. Şanse să ia 50% plus unu au numai baronii locali.
Alexandru Radu, politolog