"La uninominal este ca şi cum nu am exista"

Românii din Spania şi Italia spun că vocea lor nu se aude la Bucureşti Asociaţiile românilor din străinătate sunt indignate de reprezentarea aproape inexistentă a diasporei. Ei

Românii din Spania şi Italia spun că vocea lor nu se aude la Bucureşti

Asociaţiile românilor din străinătate sunt indignate de reprezentarea aproape inexistentă a diasporei. Ei afirmă că acum au ajuns să fie discriminaţi şi de România.

Românii din Spania, cei mai numeroşi - aproximativ un milion - spun că nu pot înţelege cum interesele a milioane de compatrioţi pot fi reprezentate de doar şase parlamentari.

Daniel Tecu, preşedintele Federaţiei Asociaţiilor de Români din Europa, în care sunt înscrise organizaţii din Austria, Suedia, Cipru, Italia şi Spania, critică aspru numărul aberant de mic de parlamentari pentru diaspora.
"Eu nu înţeleg cum au putut ei să pună doar patru deputaţi şi doi senatori pentru comunităţi atât de mari. Mi se pare foarte, foarte puţin, având în vedere că în Spania trăiesc în jur de un milion de compatrioţi", declară Tecu.

El atrage atenţia asupra faptului că românii din Spania nu sunt consultaţi deloc când se iau decizii care le afectează viaţa.

"Dar un lucru este evident: noi, românii din Spania, nu suntem consultaţi atunci când se iau decizii care ne afectează direct. Unul dintre cele mai bune exemple este chiar proiectul pentru îmbunătăţirea imaginii românilor din Italia şi Spania.

Nicio asociaţie de români n-a fost consultată, s-a apelat la o firmă spaniolă de publicitate, ca şi cum aceştia ar fi cei care ştiu ce probleme avem noi aici. La fel şi cu votul uninominal. Cei din ţară hotărăsc pentru noi, însă nimeni nu ne cere părerea, ca şi cum n-am exista", mai spune Daniel Tecu.

"O discriminare ruşinoasă"

Reprezentanţii asociaţilor românilor din Italia sunt şi ei nemulţumiţi de numărul mic de parlamentari, considerând decizia "o discriminare ruşinoasă" făcută chiar de ţara-mamă.

Simona C. Farcaş, preşedinte IRFI (Italia Romania Futuro Insieme) şi viitor candidat la un post de parlamentar al diasporei, are o viziune dură asupra subiectului: românii din Italia sunt acum discriminaţi şi de România.

"În calitatea mea de viitor candidat pentru Parlamentul României spun că este o discriminare ruşinoasă. În Italia suntem deja discriminaţi pentru că suntem români, iar acum suntem discriminaţi şi de ţara noastră.

Românii care muncesc în străinătate trimit în ţară miliarde de euro, susţin economia naţională, dar li se alocă doar patru deputaţi şi doi senatori. Este ruşinos de puţin şi ei trebuie să-şi dea seama că nu mai sunt stăpâni în ţara lor. Trebuie să ne unim forţele pentru a schimba acest raport", afirmă Farcaş.

Marian Mocanu, preşedintele Ligii Românilor din Italia, spune că ar fi utilă câte o circumscripţie pentru fiecare continent.

"Cred că numărul de deputaţi şi senatori pentru diaspora este extrem de mic. În primul rând, cred că ar trebui să avem câte o circumscripţie pentru fiecare continent, şi nu una globală. În al doilea rând, dacă în ţară, 70.000 de români trimit un deputat în parlament, mi s-ar părea logic ca 100.000 de mii de români din diaspora să poată face acelaşi lucru", spune Mocanu.

Peste două milioane de români, în afara graniţelor

Românii din diaspora depăşesc cifra de două milioane. Numai în Spania şi Italia se găsesc legal 1.000.000, respectiv 610.000 de persoane. Cu toate acestea, prezenţa lor la secţiile de vot organizate la nivelul ambasadelor şi consulatelor româneşti a fost redusă.

Lipsa votului electronic sau prin corespondenţă, coroborată cu costurile financiare ridicate pe care le implică transportul spre ambasade sau consulate sunt câteva dintre cauzele principale ale prezenţei reduse în alegeri.

Este o discriminare ruşinoasă. În Italia suntem deja discriminaţi pentru că suntem români, iar acum suntem discriminaţi şi de ţara noastră
Simona Farcaş, preşedintele Asociaţiei IRFI