NEWSALERT Guvernul Ponta a garantat prin ordonanță de urgență demiterea președintelui
0
Prin ordonanța de urgență 41 adoptată joi seara, Guvernul Ponta a modificat radical Legea referendumului, mult dincolo de ceea ce anunțase prin declarații oficiale și prin comunicate de presă: printr-o derogare introdusă în lege, a făcut ca demiterea președintelui să fie nu doar ușurată, ci garantată.
Printr-un artificiu legislativ ilogic, dar foarte eficient, executivul nu a scăzut doar numărul de voturi necesar pentru demiterea președintelui, coborându-l de la majoritatea celor cu drept de vot la majoritatea celor prezenți la urne, dar a desființat și criteriul prezenței la vot pentru ca referendumul să fie declarat valabil.
Asta s-a făcut printr-o derogare care vizează strict demiterea șefului statului, căci la toate celelalte tipuri de referendum condiția de prezență la vot a rămas valabilă. Așa cum arată legea acum, demiterea președintelui e mai ușoară decât demiterea unui primar de comună. Dacă la referendum se prezintă doar trei cetățeni, dintre care doi votează pentru demitere, președintele este demis cu două voturi.
Mecanismul derogării
Alterarea legii nu s-a făcut însă explicit, prin prevederi clare, ci printr-un mecanism subtil și înșelător, menit a stârni confuzie. Iată-l:
Legea referendumului începe cu un set de dispozitii generale, în care sint definite tipurile de referendum - național si local - și sunt enunțate domeniile care pot constitui subiect de referendum: modificarea Constitțtiei, demiterea președintelui și probleme de interes national sau local.
Partea de dispoziții generale se încheie cu articolului 5 alineatul 2, în care se fixeaza condiția de valabilitate a oricărui tip de referendum: să vină la vot măcar jumatate plus unul dintre cetățenii înscriși pe liste.
Legea continuă cu dispoziții specifice fiecărui tip de referendum, cu precizări exprese referitoare la modul de evaluare a rezultatelor. Pâna acum, la referendumul pentru demiterea președintelui, era stipulat, în articolul 10, că pentru validare trebuie sa voteze „DA" jumatate plus unu dintre cei înscriși pe listele electorale, în vreme ce la celelalte tipuri de referendum era suficientă majoritatea celor care au venit la vot.
În noua formulare, acest articol 10 arată așa: „Prin derogare de la articolul 5 alineatul 2, demiterea Președintelui României este aprobată dacă a întrunit majoritatea voturilor valabil exprimate".
Se poate observa că sintagma „prin derogare de la art. 5 alin. 2" nu modifică articolul 10, în care a fost inclusă și care se referă la evaluarea rezultatului, ci își propune sa anuleze conditia de valabilitate doar a acestui tip de referendum, cel destinat demiterii președintelui. Numai ca nu o face pâna la capat: intentia derogatorie, anuntata prin sintagma „prin derogare de la art. 5 alin. 2", nu este urmată și de fixarea limitelor acestei derogari, de explicitarea ei, asa cum se întâmpla in toate actele normative care contin derogari. Bunăoară, nu se spune, spre exemplu, că prin derogare de la art. 5 al. 2, referendumul pentru demiterea președintelui este valid dacă se prezintă un sfert, o treime sau două treimi din cetățeni. Nici măcar nu se spune explicit că acest tip de referendum este valabil indiferent de prezența la vot.
La conferința de presă ce a urmat ședinței de guvern, ministrul delegat pentru relația cu Parlamentul, Mircea Dușa, a evitat în repetate rânduri să explice motivul pentru care s-a impus această derogare, împingând discuția spre celelalte modificări ale legii. Iar premierul Victor Ponta a declarat în repetate rânduri că guvernul intenționează să reducă doar numărul de voturi necesare pentru demitere, dar nu a anunțat că dorește și anularea condiției de prezență la vot.
Precedentul 2007
Schema nu e nouă. În primăvara anului 2007, în timpul precedentei proceduri de suspendare a președintelui, coaliția informală din Parlament a modificat Legea referendumului tot în sensul scăderii numărului de voturi necesare demiterii, de la majoritatea absolută la majoritatea relativă. În ultima ședință, deputatul PSD Florin Iordache a introdus un amendament care conținea exact derogarea pe care a adoptat-o acum și Guvernul. În lipsa acestei derogări, referendumul de atunci ar fi trebuit invalidat, căci s-au prezentat la vot doar 44,45% dintre cetățeni. Derogarea a făcut însă să se treacă și la pasul următor, evaluarea rezultatelor, în urma căruia a rezultat un procent de 74,4% împotriva demiterii. Spre deosebire de anul 2007, președintele Băsescu nu se mai bucură nici pe departe de aceeași popularitate, astfel încât demiterea sa prin referendum a fost garantată prin ordonanță de urgență.
De ce ordonanță de urgență?
Decizia luată joi seara explică acum graba guvernului. Acum câteva luni, când încă dețineau majoritatea, parlamentarii PDL au modificat legea referendumului și au adus-o la forma de dinainte de 2007: președintele se poate demite cu majoritatea celor înscriși pe liste, iar la celelalte tipuri de referendum e suficientă majoritatea celor rpezenți la urne. De asemenea, a fost eliminată derogarea introdusă în 2007și care viza demiterea președintelui, astfel încât prezența la vot a jumătate dintre alegători a redevenit criteriu de valabilitate pentru toate tipurile de referendum.
După preluarea puterii de către USL, legea referendumului a fost din nou modificată, în sensul că președintele poate fi demis cu jumătate dinmtre cei prezenți la vot. Legea a fost atacată de PDL la Curtea Constituțională, care urmează să se pronunțe luni, 9 iulie, asupra sa. Decizia e previzibilă, și va fi favorabilă USL, întrucât Curtea a statuat în două rânduri că demiterea președintelui prin majoritate relativă, și nu absolută, este constituțională.
Modificarea USL nu conține însă și derogarea care anulează criteriul de prezență la vot. Ordonanța d eurgență de joi seara are scopul de a o reintroduce pe furiș și fără posibilitatea de contestare.
Un motiv de contestare este prevăzut expres de Constituție. La articolul 115, alineatul 6, se precizează: "Ordonanţele de urgenţă nu pot fi adoptate în domeniul legilor constituţionale, nu pot afecta regimul instituţiilor fundamentale ale statului, drepturile, libertăţile şi îndatoririle prevăzute de Constituţie, drepturile electorale (...)". Or Legea referendumului vizează chiar drepturile electorale.
Acum, doar Avocatul Poporului mai poate contesta ordonanța de urgență înainte de a fi aprobată prin lege, însă tot săptămâna aceasta Avocatul Poporului a fost revocat și înlocuit cu unul dintre adjuncții săi, fostul deputat PSD Valer Dorneanu.
Se încarcă comentariile...
