"Un nou sistem electoral nu garantează reforma clasei politice"

Cu o zi înainte de referendumul iniţiat de preşedintele României, ziarul "Adevărul" vă propune un interviu cu un specialist în sisteme electorale. Discuţiile au vizat în special consecinţele

Cu o zi înainte de referendumul iniţiat de preşedintele României, ziarul "Adevărul" vă propune un interviu cu un specialist în sisteme electorale. Discuţiile au vizat în special consecinţele pe care le-ar putea avea schimbarea sistemulul de vot asupra vieţii politice româneşti.

Profesorul Alexandru Radu, expert în sisteme electorale, explică miza referendumului de duminică şi posibilele efecte ale votului uninominal asupra configuraţiei politice româneşti.

Ce înseamnă să fii specialist în sisteme electorale?

- Competenţele şi specialitatea ţi le dau pregătirea de specialitate, universitară. Sigur, acum, după 1990, pregătirea de specialitate înseamnă ştiinţe politice, există posibilitatea de a face asemenea specializări. Înainte de 1989, posibilitatea era mult mai redusă.

- Se studiază intens sistemele electorale în mediul universitar din România?

- Sunt câţiva profesori, la Bucureşti şi la Cluj, printre care, cu modestie, mă număr şi eu. De exemplu, profesorul Bădescu de la Cluj, un tânăr profesor cu studii în Statele Unite ale Americii. La Universitatea de Ştiinţe Politice din Bucureşti este profesorul Cristian Preda, acum consilier prezidenţial, şi mai sunt câţiva oameni. Nu foarte mulţi, dar se ocupă temeinic.

- Suntem în plină dezbatere pe tema sistemelor electorale. Cât de profesionistă vi se pare?

- Este foarte multă imagine. Nu e o dezbatere pe sisteme electorale. Aici este vorba de un obiectiv politic: votul uninominal. Un obiectiv politic câştigător, trebuie să recunosc. Dar dezbaterea nu spune nimic, din perspectiva specialistului. Un sistem electoral nu se defineşte ca vot uninominal.

- Deci nu există sistem de vot uninominal?

- Nu. Sistemele se definesc după regula care transformă voturile în mandat. Din acest punct de vedere, sunt două categorii: sisteme majoritare şi sisteme proporţionale. Ele pot folosi diferite tehnici electorale: votul nominal, votul pe listă. Dacă vorbim de sistemul majoritar pur, nu vorbim de sistemul majoritar cu votul uninominal. Nu există neapărat această asociere.

- Vi se pare bun acest sistem majoritar cu vot uninominal în două tururi?

- E bun, dar în Statele Unite, în Franţa, în Anglia, e bun acolo unde funcţionează. La noi, o analiză nu se poate face mai devreme de 2013, adică după ce votăm de două ori, cel puţin. Pentru că aş putea să dau exemplul Indiei. În India, ţară cu o tradiţie britanică, s-a introdus sistemul de vot majoritar uninominal. Dar rezultatele sunt dezastruoase, adică partidele sunt ca în România, corupţia este mare, în orice caz, nu e ca în Marea Britanie.

- Dar sistemul electoral contribuie, într-un fel, la consolidarea sistemului democratic sau este doar o chestiune tehnică?

- Este o chestiune tehnică în primul şi în primul rând, cu influenţe în funcţionarea sistemului.

- Vorbim de influenţe mari?

- În funcţie de contextul social şi politic. Acolo unde sunt sisteme majoritare, avem, de regulă, două partide. Acolo unde avem sisteme proporţionale, avem un alt tip de viaţă - consensual, cu mai multe partide, cu coaliţii, o viaţă mai tumultuoasă. Dar asta nu înseamnă că sistemul, odată introdus, va produce un anume efect.

- Deci nu putem spune că în România votul uninominal va naşte două partide mari?

- Nu. Sau, cel puţin, nu imediat. Trebuie să aşteptăm un scrutin, două, trei ca să vedem în ce direcţie se îndreaptă lucrurile.

- Există însă în societate nemulţumirea că parlamentarii s-au îndepărtat de interesele alegătorilor. Şi acesta ar fi unul dintre avantajele votului uninominal, că ar apropia alesul de interesele alegătorilor. Ce părere aveţi?

- Îmi pare rău că vă dezamăgesc, dar votul pe listă şi votul uninominal nu au vreo consecinţă în această direcţie.

- Cum aşa?
- În Constituţia noastră, ca şi în multe alte Constituţii, scrie: orice mandat imperativ este nul. Indiferent că sunt aleşi de dumneavoastră sau de mine, pe o listă sau individual, ei ne reprezintă pe toţi. Parlamentarii reprezintă politic ansamblul societăţii.

- Deci comunitatea nu poate să spună la un moment dat: dumneata, parlamentarul ales de noi, prin vot uninominal, vei merge în Parlament să votezi aşa, pentru că acesta este interesul nostru?

- Nu! Nu le putem da un ordin: te aleg pe tine ca să-mi faci un pod la Giurgeni! Desigur, dacă în ansamblul Parlamentului există un consens în legătură cu construcţia unui pod, e foarte bine. Evident, odată ales
într-o circumscripţie, fie ea uninominală, parlamentarul trebuie să ţină permanent legătura cu alegătorii lui.

Dar asta nu înseamnă că îi reprezintă numai pe cei de acolo. Uitaţi-vă la actualul preşedinte! El este ales cu 51 la sută. Dar el trebuie să reprezinte întregul popor, nu numai pe cei 51 la sută.

>> Sistemul majoritar e bun, dar în Statele Unite, în Franţa, în Anglia. La noi, o analiză nu se poate face mai devreme de 2013.

Alexandru Radu este profesor universitar, doctor în ştiinţe politice. Susţine cursuri pe tema sistemelor electorale şi a celor politice. A publicat, până în prezent, trei cărţi despre evoluţia partidelor româneşti şi a instituţiilor fundamentale ale statului în perioada postdecembristă.

A semnat peste 50 de articole de specialitate în reviste de profil şi a fost partener - înainte de 1 ianuarie 2007

- într-un proiect de cercetare finanţat de Uniunea Europeană pentru o cunoaştere mai bună a statelor candidate. În ceea ce priveşte funcţiile publice deţinute, Alexandru Radu a fost, până de curând, vicepreşedinte al Autorităţii Electorale Permanente, calitate în care a pledat pentru sporirea atribuţiilor acestei instituţii în materie de alegeri.

Să nu uităm că România e o ţară atipică"

- Toată lumea vrea o schimbare în viaţa politică, asta e clar. Dumneavoastră veniţi acum şi ne spuneţi că schimbarea sistemului electoral nu garantează nimic. Ce-i de făcut, atunci?

- Este nevoie de un progres general, nu numai la nivel politic. Este ca şi cum am face o locomotivă să meargă cu 500 de kilometri pe oră, un TGV, dar vagoanele sunt construite să meargă numai cu 100 de kilometri pe oră. Şi atunci trenul deraiază.

Asta vreau să spun: o schimbare în sistemul politic este posibilă şi cu ajutorul sistemului electoral, dar nu este generată strict numai de acesta. Aici este, desigur, un fals. Dar este o idee indusă de disputa politică, tocmai pentru că este câştigătoare politic.

Preşedintele spune: vreau să schimb clasa politică, şi pentru asta schimb sistemul electoral, ceea ce va duce la înlăturarea clanurilor, a sistemului ticăloşit. Este o ţintă corectă politic, iar preşedintele joacă foarte bine. Pentru că niciun politician din România nu va spune că nu vrea votul uninominal. Măcar la nivel declarativ.

- Cum rămâne cu riscul de a pătrunde în parlament figuri foarte populare, dar care nu au nimic în comun cu politica? Este acesta real în cazul votului uninominal?

- E posibil. Orice schimbare de sistem electoral va produce nişte ciudăţenii în reprezentare. Cel puţin în prima legislatură.

- Aşadar, vorbim în cazul României doar de un experiment?

- Trebuie să ţinem cont că România este o ţară atipică. Şi s-ar putea ca efectele pe care le bănuim noi, studiind alte cazuri, de fapt să nu aibă loc şi în România. Iată, am constatat că un model de Constituţie adoptat din Franţa a produs la noi cu totul alte efecte. Un sistem adus din Suedia, mă refer la Avocatul Poporului, s-a dovedit că nici măcar nu funcţionează. Este aceeaşi veche dispută lansată de Titu Maiorescu, a formelor fără fond, din care România nu a ieşit.

"Preşedintele n-are interes să treacă referendumul"

- Care ar fi miza referendumului?

- Miza este pro sau contra Băsescu, nu atât pro sau contra unui sistem de vot pe care de fapt mulţi nu-l înţeleg.

- Dacă prezenţa la vot nu va fi de 50 la sută, care va fi semnificaţia?

- Dacă se întâmplă aşa, principala cauză este lipsa de preocupare în a explica adevărata miză a acestei schimbări, pentru că totul s-a concentrat pe miza politică a votului uninominal, care în sine nu este marea găselniţă. Poţi să utilizezi votul uninominal în orice sistem electoral. Dar dacă stăm strâmb şi judecăm drept, preşedintele nu are interes să treacă acest referendum.

- De ce spuneţi asta?

- Pentru că aşa marja lui de manevră este mult mai mare.

În condiţiile în care referendumul ar fi validat, preşedintele s-ar bucura pentru susţinerea populară. Dar ce se întâmplă mai departe?

Să nu uităm că avem deja în parlament o lege, pe care preşedintele a refuzat să o semneze, constituţional deocamdată. Va pune parlamentul într-un conflict constituţional, pe care nu ştiu cum îl va rezolva.

- Simplu! Retrimite legea la parlament, care o respinge. Deja s-a creat o majoritate favorabilă sistemului propus de preşedinte.

- Vă referiţi la PSD?

Vă reamintesc că este acelaşi partid care nu a depus moţiune de cenzură când guvernul şi-a asumat răspunderea pe propiectul Pro Democraţia. Iar asta mă duce cu gândul strict la jocuri politice, şi nu la o intenţie de reformă reală.

Aşa că, dacă nu trece referendumul, preşedintele are mai multe zone de manevră. În primul rând, va arunca toată vina pe cei 322 şi va spune poporului: iată, eu am vrut reforma, dar cei care s-au opus sunt acolo, în parlament. Desigur, vorbim de un scenariu posibil. Altfel, preşedintele acţionează foarte bine din punctul de vedere al strategiei de comunicare şi electorale. Creează teme câştigătoare.