Vor salva preoţii clasa politică de păcate?

Sinodul BOR a autorizat participarea clericilor la alegerile locale, dar catolicii nu le permit prelaţilor să intre în politică. Musulmanii din România se opun interferenţelor cu puterea

Sinodul BOR a autorizat participarea clericilor la alegerile locale, dar catolicii nu le permit prelaţilor să intre în politică. Musulmanii din România se opun interferenţelor cu puterea seculară.

E bine sau nu ca preoţii să se implice în zona decizională? Iată o nouă dilemă care suscită numeroase controverse în spaţiul public, după ce Sfântul Sinod al Bisericii Ortodoxe Române a hotărât să le îngăduie clericilor să candideze pentru posturi de consilieri locali şi judeţeni.

Dacă BOR a dovedit flexibilitate în această chestiune, Biserica Romano-Catolică respinge orice implicare directă a prelaţilor în viaţa politică. Şi reprezentanţii cultului musulman arată că liderii spirituali nu au ce căuta în mediul politic.

Nici simplii cetăţeni nu au rămas indiferenţi faţă de această chestiune, mai ales după dezbaterile aprinse asupra menţinerii sau eliminării simbolurilor religioase din instituţiile de învăţământ. Mulţi dintre români consideră benefică implicarea preoţilor în sfera decizională având în vedere încrederea scăzută în moralitatea politicienilor.

Pe de altă parte, însă, sunt puse pe tapet aspecte ce ţin de finanţarea campaniilor electorale ale preoţilor şi de dubla subordonare a acestora - faţă de ierarh şi faţă de conducerile partidelor care îi susţin. Mai mult, adversarii acestei idei invocă o hotărâre din 2004 a Sfântului Sinod prin care se interzice implicarea reprezentanţilor BOR în viaţa politică.

Radu Preda, specialist în teologie socială, spune că, în loc să limpezească raportul dintre autoritatea spirituală şi puterea lumească, noua decizie sinodală adânceşte confuziile. Profesorul Preda arată că Sinodul din februarie 2004 a formulat în termeni clari, pe baza canoanelor ortodoxe, incompatibilitatea dintre slujirea preoţească şi mandatul politic.

În schimb, Patriarhia de la Bucureşti se apără afirmând că ultima hotărâre a Sfântului Sinod este aplicabilă numai până când se vor găsi membri ai laicatului ortodox, bine pregătiţi, pentru a reprezenta interesele comunităţilor locale.

Catolicii intervin doar în cazuri excepţionale

Părintele Francisc Doboş, purtător de cuvânt al Arhiepiscopiei Romano-Catolice, ne-a declarat că rolul Bisericii este acela de a forma laici care să reprezinte valorile creştine în viaţa politică. "Clerul nu se poate implica în viaţa politică, în mod direct, sub nicio formă.

Aceasta şi din cauză că enoriaşii Bisericii pot face parte din diverse partide politice. Bineînţeles, dacă se constată anumite tendinţe ale unor partide care duc spre rău, spre păcat, atunci Biserica trebuie, într-un fel sau altul, să atenţioneze credincioşii, prin cateheză, prin predici, prin publicaţiile ei", a explicat părintele Doboş.

"Politica este vopsită în toate culorile"

Imamul Osman Aziz, şeful cultului musulman din Bucureşti, este categoric în privinţa neimplicării clericilor în politică. "Ori politică, ori cult - din două, una! La noi este un proverb: doi pepeni nu încap la subsuoară!", ne-a declarat imamul Osman Aziz. El a insistat asupra faptul că "politica este vopsită în toate culorile, iar deserventul de cult riscă să intre în minciună şi în bani murdari".

Avem datoria de a forma laici care să intre în viaţa politică
Francisc Doboş, purtător de cuvânt al Arhiepiscopiei Romano-Catolice din Bucureşti

La noi este un proverb: doi pepeni nu încap la subsuoară!
Osman Aziz, imam al cultului musulman din Bucureşti