Ce s-a ales din reforma Justiţiei

Corupţia mare şi cea mică, amânarea adoptării noilor coduri de procedură şi presiunile politicienilor scad încrederea în actul de justiţie Realităţile din sistemul judiciar

Corupţia mare şi cea mică, amânarea adoptării noilor coduri de procedură şi presiunile politicienilor scad încrederea în actul de justiţie

Realităţile din sistemul judiciar românesc stârnesc îngrijorare la nivel european. Semnalele venite de la UE arată nemulţumiri faţă de blocarea reformelor.

Apropierea prezentării raportului de ţară al Comisiei Europene pe domeniul Justiţiei nu mai este de natură a-i tensiona, ca altădată, pe membrii guvernului, dat fiind faptul că obiectivul aderării la UE a fost atins. Aceasta nu înseamnă, însă, că s-au făcut paşi importanţi spre reformarea sistemului judiciar românesc.

Unele dintre legile adoptate în perspectiva schimbării la faţă a Justiţiei fie sunt redundante, fie sunt interpretate necorespunzător.

Noile Coduri de procedură civilă şi penală rămân deocamdată în sertarele parlamentului, iar statul român pierde procese pe bandă rulantă la Curtea Europeană a Drepturilor Omului.

Corupţia la nivel înalt, cea mai mare "bubă"

"Raportul CE va consemna mari neajunsuri în privinţa luptei împotriva corupţiei la nivel înalt. Aşa a fost şi acum un an. Vă reamintesc că, anul trecut, <> a fost Agenţia Naţională de Integritate. <> a fost lupta împotriva corupţiei la nivel înalt. Iar între timp nu s-a întâmplat nimic", ne-a declarat Tudor Chiuariu, fost ministru al justiţiei.

El crede, totuşi, că justiţia românească este în progres, dacă o comparăm cu aceea a anului 2004.

Dosare întârziate

"Corupţia fără corupţi" continuă să fie, din câte se pare, o sintagmă cu acoperire în realitate. Mulţi dintre cei suspectaţi că ar fi săvârşit acte de corupţie sunt departe de a fi condamnaţi sau, dimpotrivă, de a fi găsiţi nevinovaţi în cadrul proceselor penale. "Nu ştiu dacă ar fi fost necesare condamnări.

Ar fi trebuit să avem soluţii de achitare sau de condamnare. Nimeni nu ştie dacă cei trimişi în judecată sunt vinovaţi sau nu. Nu avem încă asemenea soluţii, ceea ce creează impresia că aceste dosare s-ar opri undeva", a arătat fostul ministru al justiţiei, Tudor Chiuariu.

Domeniile monitorizate de Bruxelles

- funcţionarea Agenţiei Naţionale de Integritate

- lupta împotriva corupţiei la nivel înalt

- combaterea corupţiei la nivel local

- reforma sistemului judiciar

CSM: Magistraţii, victime ale presiunilor politice

Preşedintele Consiliului Superior al Magistraturii, Lidia Bărbulescu (foto dreapta), consideră că reforma sistemului judiciar românesc presupune ca puterea legislativă şi cea executivă să nu mai exercite presiuni asupra instanţelor prin diverse declaraţii politice.

Lidia Bărbulescu a adăugat că afirmaţiile oamenilor politici la adresa judecătorilor şi procurorilor dovedesc necunoaşterea dispoziţiilor constituţionale. Ea a evidenţiat faptul că unii lideri recurg la "declaraţii tendenţioase" vizându-i pe magistraţi, deşi Curtea Constituţională i-a avertizat să-şi cântărească bine spusele chiar dacă exprimă o atitudine critică. (Liliana Năstase)

Reforma Justiţiei depinde de adoptarea Codurilor de procedură penală şi civilă, dar şi de unificarea practicii judiciare. Din acest ultim motiv, am pierdut un mare număr de procese la CEDO
Lidia Bărbulescu,
preşedintele CSM