Un roman din doi a fost implicat intr-un proces

- afirma secretarul de stat in Ministerul Justitiei Simona Maya Teodoroiu

- Pentru ca raspundeti direct, in cadrul Ministerului Justitiei, intre altele, de chestiunile legate de negocierile privind integrarea in Uniunea Europeana, armonizarea legislatiei interne cu cea comunitara, puteti enumera restantele in domeniul reformarii Justitiei?
- As vrea sa precizez, de la inceput, ca este vorba de o munca tehnica, de echipa, concentrata in primul rand pe preluarea legislatiei europene si ma refer la zeci, sute de acte cuprinse in acquis-ul comunitar. Mai intai, noi, cei de la Ministerul Justitiei, am facut o evaluare si am constatat ca la inceputul anului 2001 nu fusese preluat nici zece la suta din acquis-ul comunitar, iar in acest procent nu se regaseau multe dintre "piesele grele" ce tin de combaterea coruptiei, a criminalitatii organizate transnationale, traficul de fiinte umane (legea a fost promovata de Ministerul Justitiei chiar in 2001), o serie de conventii ale Consiliului Europei care faciliteaza accesul direct al cetatenilor romani si straini la Justitie si multe altele. Am lucrat contra cronometru, in sensul recuperarii intarzierilor, tinand cont de orizontul lui 2007.
- Cu toate acestea, exista semnale si critici referitoare la rezultatele slabe ale luptei impotriva coruptiei, precum si la independenta Justitiei.
- Suntem aici pe taramul criteriilor politice privind aderarea la U.E.: lupta impotriva coruptiei si independenta Justitiei. Voi incepe cu cel de al doilea: noile legi, a caror adoptare rapida de catre Parlament este importanta, statueaza transferul de atributii de la ministrul Justitiei si minister catre Consiliul Superior al Magistraturii. Cadrul legal odata creat, va fi rolul primordial al C.S.M. in gestionarea tuturor acestor aspecte, inclusiv privind sesizarile si reclamatiile cetatenilor referitoare la activitatea si conduita magistratilor. In fine, lupta impotriva coruptiei: este, cred, evident pentru oricine ca nu este responsabilitatea numai a Ministerului Justitiei sa duca la eradicarea coruptiei in Romania.
- Care mai este atunci rolul Ministerului Justitiei?
- Ministerul Justitiei trebuie sa se asigure ca au fost adoptate actele normative care sa permita prevenirea, combaterea si sanctionarea faptelor de coruptie. Or, asta am facut, iar anul trecul pachetul de legi anticoruptie a fost bine apreciat de Uniunea Europeana, de organismele internationale. Ce mai poate face Ministerul Justitiei si am realizat acest lucru din plin, incepand cu anul 2001: sa atragem fonduri comunitare si alte fonduri de asistenta internationala sau asistenta bilaterala pentru a dezvolta programe de lupta impotriva coruptiei. Suntem deja la al treilea program PHARE de suport pentru combaterea coruptiei. Primul Program PHARE, cel din 1999, l-am inceput tot noi in 2001. Crearea Parchetului National Anticoruptie este un rezultat notabil al acestui program, alaturi de sistemul informatizat de care beneficiaza principalele institutii implicate in lupta impotriva coruptiei. Am organizat peste 60 de seminarii de pregatire profesionala pentru judecatori, procurori si politisti. Aceasta este, deci, o misiune importanta a Ministerului Justitiei in lupta impotriva coruptiei. Desigur, puterii judecatoresti ii revine in continuare rolul de a sanctiona eficient faptele de coruptie.
Oricum, principalul beneficiar al reformei trebuie sa fie insa cetateanul roman, justitiabilul. Numarul mare de procese care a crescut din 1990 incoace, odata cu restituirea proprietatii, cu noile aspecte legate de dezvoltarea economiei de piata, ne arata ca fiecare al doilea cetatean s-a confruntat cu un proces sau a avut o cerere in fata unui organ judiciar, intr-un fel sau altul. Si de aici, desigur, nemultumiri, mai mult sau mai putin intemeiate, asupra carora trebuie sa se aplece cu mai multa atentie toti cei implicati.
- Dvs. spuneti ca reforma in justitie merge bine. Chiar ieri insa, presedintele Inaltei Curti de Casatie si Justitie a prezentat "haosul" creat la aceasta instanta ca urmare a aplicarii OUG nr. 56/2003.
- As vrea sa reamintesc o veche zicala: "Dumnezeu iti da, dar nu iti baga in traista". Or, domnul presedinte - si as vrea sa nu uitam ca ICCJ are buget separat si este ordonator de credite separat de Ministerul Justitiei - pare ca a cam asteptat sa i se tot dea, refuzand pe rand solutiile propuse de Guvern. Si aici ma refer, in principal, la sediu. Pe de alta parte, importanta OUG nr. 56/2003 pentru integrarea in UE este uriasa: s-a reusit eliminarea recursului in anulare in civil si comercial, aspect foarte criticat de rapoartele de tara, de investitorii straini. Exista semnale de la statele membre UE ca, la acest moment, o modificare a ordonantei sau o incercare de "restaurare" a situatiei anterioare ne va crea probleme in negocieri, punand sub semnul intrebarii credibilitatea masurilor adoptate. Pe de alta parte, conducerea ICCJ va poate confirma ca e in plina derulare procesul de angajare de grefieri, de personal auxiliar, de numire de noi magistrati.