Cine pierde la uninominal?

PRM, UDMR şi PC riscă să nu obţină nici măcar un mandat în viitorul parlament Sistemul electoral majoritar cu circumscripţii uninominale, uzual denumit "scrutin uninominal", este o

PRM, UDMR şi PC riscă să nu obţină nici măcar un mandat în viitorul parlament

Sistemul electoral majoritar cu circumscripţii uninominale, uzual denumit "scrutin uninominal", este o adevărată ameninţare pentru partidele cu reprezentativitate mică şi medie pe scena politică. Atât varianta de uninominal propusă de către şeful statului, cât şi cea asupra căreia guvernul îşi va angaja răspunderea ar putea elimina din parlament formaţiuni precum PRM, UDMR şi PC.

Ilustrativă în acest sens este situaţia Frontului Naţional din Franţa, condus de Jean-Marie Le Pen, care în pofida obţinerii a 10-15% din opţiunile de vot este practic inexistent în Legislativul de la Paris.

Specialiştii în sisteme electorale afirmă că scrutinul uninominal clasic (dorit de preşedintele Băsescu) avantajează partidele care au cele mai multe şanse de a câştiga alegerile. În decursul timpului s-a constatat că formaţiunea care strânge numărul cel mai mare de voturi este supraapreciată din punctul de vedere al reprezentativităţii, în sensul că i se atribuie procentele câştigate de partidele mici.

Cel de-al doilea actor politic în preferinţele electoratului este subreprezentat, iar ceilalţi se confruntă cu o "subreprezentare drastică". Prin urmare, o parte importantă din societate nu îşi regăseşte exponenţii în sfera decizională. Se ajunge chiar la situaţii în care partide ce sunt votate de peste 10% din cetăţeni să nu aibă niciun parlamentar.

Pentru a preveni diluarea legitimităţii forurilor legislative, multe dintre statele unde funcţionează sisteme electorale majoritare au decis introducerea unor elemente de compensare, respectiv modalităţi de redistribuire a voturilor către partidele mai mici.

Asta încearcă şi Cabinetul Tăriceanu prin proiectul asupra căruia intenţionează să-şi angajeze răspunderea. Astfel, mandatele rămase neatribuite în circumscripţiile uninominale ar putea fi redistribuite politicienilor ce figurează pe liste de partid alcătuite în acest scop.

Reprezentarea proporţională, mai aproape de realitate

Avantajul uninominalului clasic este că ajută la constituirea unor guvernări solide. Reprezentarea proporţională (votul pe liste de partid) poate genera instabilitate politică din cauza disfuncţionalităţilor apărute în cadrul coaliţiilor de guvernământ.

Aceasta din cauză că, în majoritatea situaţiilor, niciun partid nu reuşeşte să strângă 51% din sufragii. În schimb, votul pe liste permite ca majoritatea cetăţenilor să fie reprezentaţi în parlament. Tendinţele europene sunt în direcţia asigurării unei cât mai bune reprezentări în Legislativ a voinţei electoratului.

Ultimele sondaje de opinie arată că Partidul Democrat conduce în topul intenţiilor de vot (34-42%), fiind urmat la destul de mare distanţă de PSD (19-23%). Liberalii se situează undeva în jurul a zece procente, iar PRM, PNG şi UDMR sunt creditate cu şanse de a depăşi pragul de 5% pentru accederea în parlament.

Dacă pe o asemenea configuraţie politică s-ar aplica scrutinul uninominal clasic, PD ar dobândi fără probleme majoritatea în Legislativ, în vreme ce social-democraţii lui Mircea Geoană ar avea foarte puţine fotolii de senatori şi deputaţi, în comparaţie cu numărul de voturi primit (19-20%, cum spuneam). În ceea ce le priveşte, PRM, PNG şi UDMR ar rămâne în afara parlamentului, chiar dacă obţin 8-9% din voturi.

Desenarea circumscripţiilor uninominale

O altă mare problemă a uninominalului o constituie împărţirea circumscripţiilor (colegiilor), care trebuie făcută ţinându-se cont de principiul egalităţii populaţiei. Specialiştii avertizează că partidul aflat la putere poate influenţa în favoarea sa desenarea circumscripţiilor uninominale.

În plus, acest proces implică o muncă extrem de laborioasă, care presupune cartografiere, măsurători şi obţinerea unor date demografice cât mai exacte. Potrivit principiului "votul trebuie să fie egal", numărul cetăţenilor cuprinşi în două circumscripţii trebuie să fie cât mai apropiat, astfel încât reprezentarea parlamentară să nu aibă de suferit.

>> Schimbarea sistemului electoral nu va reforma clasa politică. Cu atât mai puţin introducerea sistemului majoritar, pe care istoria îl plasează în societăţile de tip oligarhic de la începutul secolului XIX.

Alexandru Radu,
politolog

Situaţia actuală în sondaje

PD - 34-42%
PSD - 19-23%
PNL - 11-13%
-------------------
PNG - 5-13%
PRM - 5-9%
UDMR - 4-7%