Peste 90.000 de locuinte ale romilor n-au W.C. nici macar in curte

Migratia dupa locuri de munca - motivul comun al subtierii tuturor comunitatilor etnice din Romania

De indata ce au aflat datele ultimului recensamant, radicalii udemeristi au scos un strigat de alarma: etnia lor a scazut intr-un deceniu cu aproape doua sute de mii de persoane (193.000), ajungand la cifra din 1930, primul recensamant din Romania Mare. Moderatii din Uniune, luand mai pe indelete la puricat statisticile, au constatat ca randurile consangenilor lor s-au rarit intr-adevar cu circa 12 la suta, dar au observat ca procesul de scadere demografica este cvasigeneral. Potrivit datelor neoficiale, numarul romanilor s-a diminuat cu aproximativ 5 la suta, cel al germanilor s-a injumatatit (de la 119.000 a ajuns la 59.000). Pierderi importante au suferit etniile ruso-lipoveana (cam 3.000), ucraineana (circa 4.000), sarbo-croato-slovena (vreo 4.000), bulgara (aproape 2000), evreiasca (peste 3.000), ceha (aproape 2.000) si poloneza (aproape 700). Cateva minoritati etnice si-au marit simtitor randurile. S-au declarat romi cu 134.000 persoane mai multe ca in 1992, adica peste 535.000, dar cifrele avansate de liderii acestora sunt mai mari, dupa caz, de 4-6 ori. Si numarul turcilor a sporit cu circa 3.000, foarte aproape de aceasta cifra fiind si sporul grecilor (2.532). Un motiv al depopularii meleagurilor romanesti, indiferent ca e vorba de romani sau minoritari, l-a constituit absenta locurilor de munca si aceeasi cauza ar putea face ca fenomenul sa continue. La ultimul recensamant (date neoficiale), 930.000 de etnici romani se declarau someri; 61.000 de maghiari, 35.000 de romi, aproape 3.000 de ucraineni, 2.300 de turci, cate 2.000 si ceva de germani si rusi lipoveni si aproape 1.500 de tatari se aflau in aceasta situatie. La polul opus se gasea doar 1 chinez, care ce-i drept nu mai avea de lucru de mai bine de 9 luni, la o populatie ocupata de aproape 1.900 de oameni originari din marele stat asiatic. Din totalul populatiei ocupate de etnie romana, peste 500.000 (cinci din sapte persoane) erau salariati, peste 135.000 - patroni si intreprinzatori privati, peste 800.000 - lucratori pe cont propriu si mai bine de 1 milion lucratori familiali in gospodaria proprie. Cifra maghiarilor ce traiau din salariu batea catre 400.000, in vreme ce numarul patronilor era de peste 9.000, iar al lucratorilor pe cont propriu sau in gospodaria familiala depasea 85.000 de persoane. Oricat ar parea de ciudat, o treime din romi erau salariati, iar cu ceva peste o mie - patroni si intreprinzatori privati. Aproape unul din cinci turci se afla in aceasta ultima situatie. In schimb, dintre 8.000 de tatari populatie activa, doar 421 se puteau lauda cu statutul de patron sau intreprinzator privat. Procente mici din aceste ultime categorii se ridicasera si din randul slovacilor, croatilor, cehilor si polonezilor. Media cea mai mare o dadeau chinezii (884 din 1884) si italienii (718 din 1768). 1.280.000 de romani erau scoliti in facultati precum si aproape 65.000 de maghiari, aproape 6.000 de germani, aproape 2.000 de sarbi si circa 2.500 de evrei (cam jumatate din populatia de peste 10 ani in acest ultim caz), aproape 600 de armeni (din 1.700 aflati in aceasta categorie de varsta). Doar 684 romi absolvisera insa studiile superioare, iar 140.000 dintre ei nu sfarsisera nici un ciclu de invatamant. 875.000 de romani si 47.000 de maghiari de peste 10 ani se aflau in aceeasi situatie. Nu stateau prea bine nici ceangaii (sub 10 la suta erau fara scoala absolvita si doar 24 din 1127 terminasera vreo facultate). La cata populatie avea tara la ultimul recensamant (21.680.000 locuitori) existau cam 7.315.000 de locuinte. Dintre acestea, 1.300.000 aveau in afara locuintei instalatie de alimentare cu apa, 757.000 - bucatarie/chicineta si 239.000 closetul cu apa. Dintre locuintele romilor doar 13.657 erau dotate cu closet cu apa aflat inauntru si 6.735 foloseaua unul aflat in afara locuintei. (Toate acestea la un total de peste 112.000 locuinte in care traiau membrii acestei etnii). Recensamantul (cum spuneam, datele sunt deocamdata neoficiale) a consemnat 6.639.494 nuclee familiale. Foarte semnificativ pentru relatiile interetnice - 46.372 dintre sotiile/partenerele romanilor (capi de familie) erau de etnie maghiara, 5.120 - roma, 2.754 - ucraineana, 7.317 - germana etc. In total e vorba de peste 70.000 de casatorii (parteneriate) mixte. In privinta etniei copiilor, decisiva se dovedeste a fi originea mamei in comparatie cu a tatalui: 633.000-117.000 la romani, 50.000-8.500 la maghiari, 18.000-3.560 la romi, 1.767-345 la ucraineni, 1.702-316 la germani. Situatia este identica si in cazul celorlalte etnii.