"Suntem îngrijoraţi de retorica xenofobă"

Project on Ethnic Relations, organizaţie nonprofit cu sediul în Statele Unite, lucrează pentru prevenirea conflictelor etnice în Europa Centrală şi de Est, Balcani şi în spaţiul fostei

Project on Ethnic Relations, organizaţie nonprofit cu sediul în Statele Unite, lucrează pentru prevenirea conflictelor etnice în Europa Centrală şi de Est, Balcani şi în spaţiul fostei Uniuni Sovietice, fiind implicată în România, de la începutul anilor `90.

PER a reuşit să deschidă dialogul dintre guverne şi liderii minorităţilor, contribuind la evoluţiile care au făcut din România un exemplu de succes în regiune, în ceea ce priveşte abordarea relaţiilor interetnice. Centrul Regional PER funcţionează la Bucureşti, devenind un centru deosebit de activ în domeniul relaţiilor interetnice în Europa Centrală şi de Sud - Est. Livia Plaks, cofondator şi preşedinte al organizaţiei, vorbeşte despre îngrijorările care au apărut, după ani de linişte, în legătură cu derapajele xenofobe din discursurile oamenilor politici din România.

- PER este implicat în zonele cele mai sensibile din Balcanii de Vest, încercând să folosească experienţa pozitivă câştigată în România. Dar cum vi se par acum climatul şi evoluţiile din spaţiul public românesc?

- Au reapărut motive de îngrijorare, după ani de linişte. Sunt îngrijorări şi la Washington, şi la Bruxelles, pentru că, poate şi din cauza climatului politic agitat, se folosesc iarăşi discursuri cu tentă xenofobă. Contează doar lupta pentru interesele politicienilor şi nimeni nu-şi manifestă preocuparea, pentru că aceste tendinţe xenofobe, antisemite şi antiminoritatea romă au devenit tot mai frecvente. E de vină aproape toată clasa politică pentru lipsa de reacţie. Dacă taci, nu ştii niciodată unde se vor opri asemenea lucruri.

- Uimeşte apariţia unor astfel de fenomene în România?

- România este un exemplu pozitiv şi noi utilizăm acest exemplu în Kosovo, Macedonia, Serbia. Am avut un rol în România, în deschiderea dialogului interetnic, mai ales cu comunitatea maghiară şi cu cea a romilor, ceea ce a contribuit la consolidarea stabilităţii în ţară şi în regiune. Acum se observă că politicienii sunt tentaţi să obţină capital politic, folosind un tip de discurs cu accente xenofobe, dar este o capcană pentru democraţia din România. Sperăm că prietenii noştri din România nu vor lăsa lucrurile să derapeze. România a rezolvat în mare măsură problemele privind minorităţile, dar mai sunt paşi de făcut. Una dintre cele mai grele probleme este cea a comunităţii rome, căreia nu i se acordă o atenţie serioasă. Există o strategie guvernamentală privind comunitatea romilor, dar foarte puţin din această strategie s-a pus în practică. Evoluţiile politice au adus mereu alte priorităţi. Abandonarea unor astfel de proiecte poate dăuna foarte mult. Este de lucru în sfera combaterii prejudecăţilor, în ceea ce priveşte cunoaşterea istoriei minorităţilor din România.

- Se poate încerca şi o strategie pentru îmbunătăţirea limbajului public?

- Cea mai bună strategie este reacţia faţă de derapajele de limbaj şi faţă de abordările populiste. Noi suntem convinşi că, prin centrul nostru regional de la Bucureşti, vom putea utiliza România ca un exemplu pozitiv şi pentru zona Mării Negre. România este o ţară care are extraordinar de mult de oferit, din toate punctele de vedere.