Boc la asumarea răspunderii: "Ieşirea din acordul cu FMI şi CE înseamnă intrarea României în incapacitate de plată"

Premierul Emil Boc îşi asumă răspunderea pe măsurile de austeritate

Primul ministru Emil Boc îşi va asuma răspunderea pe două proiecte de legi care vor consfinţi reducerea cu 15% a pensiilor şi cu 25% a salariilor.

Declaraţiile primului ministru Boc:

Suntem în faţa unei decizii extrem de grele şi nepopulare

Ne aflăm în cea mai gravă criză economică, cea mai gravă recesiune economică din ultimii 60 de ani. Adevărul este că noi consumăm mai mult decât ptoducem.

Am dat cadouri otrăvite, şi mă refer la fosta guvernare, pe care acum trebuie să le plătim cu toţii.

Adevărul este că dacă România consumă mai mult decât produce, trebuie să se împrumute cu zeci de miliarde de euro

Dacă nu am lua nicio măsură, deficitul bugetar ar ajunge la 9,1% din PIB, iar România trebuie să împrumute 11 miliarde de euro.

8,4 miliarde de euro trebuie să împrumute România pentru un deficit mai mic, de 6,8% din PIB, cât ne propunem.

Dacă aplicăm programul de reducere a deficitului bugetar, în România vor intra următoarele sume de bani:  2,5 mild euro de la FMI, bani care vor merge la BNR, de la CE 2,3 mild euro, care vor fi utilizaţi pentru finanţarea deficitului bugetar, de la BM 04, mild euro, care vor fi utilizaţi tot pentru finanţarea deficitului bugetar.

România este parte a unui acord de împrumut cu FMI, CE si BM, însă banii nu sunt suficienţi pentru acoperirea deficitului. Este necesară aplicarea programului de reducere a cheltuielilor bugetare. Dacă nu facem acest lucru, ar însemna să rupem acordul de finanţare externă şi să fim în imposibilitatea de a finanţa deficitul.

Dacă nu aplicăm aceste măsuri s-ar rupe acordul cu FMI, BM şi CE.

Spania, Grecia şi Portugalia au încercat să ia bani de pe pieţele externe şi au eşuat. Finanţatorii externi nu mai finanţează deficite.

Nivelul de expunere a băncilor (pe plan intern, n.r), de 20%, este aproape atins.

Dacă nu suntem credibili pe plan extern, dacă ieşim din aceste acorduri care ne dau credibilitate, băncile-mamă nu vor refinanţa creditele filialelor din România. 

Ieşirea din acordul cu FMI şi CE ca urmare a neaplicării măsurilor de reducere a cheltuielilor bugetare înseamnă că România va intra în incapacitate de plată, iar pensiile şi salariile nu vor putea fi plătite de la sfârşitul acestui an.

Ţările din UE strâng cureaua şi se grăbesc să-şi reducă chetuielile publice pentru a-şi diminua deficitele.

Avem un sistem de asistenţă socială pe care multe ţări nu şi-l permit. Avem un sistem de pensii nesustenabil.

Am propus o soluţie responsabilă, de a ne asuma într-o manieră directă rezolvarea problemelor cu care ne confruntăm.

Care sunt avantajele soluţei nemajorării taxelor în viziunea lui Emil Boc

Fondul de salarii era în 2004 17,6 miliarde lei, în 2008 au ajuns la 45,6 miliarde lei. În 2009 am reuşit să punem capacul pe oală.

Trebuie să facem curăţenioe acolo unde în ultimii 20 de ani nimeni nu a avut curajul să facă.

Cetăţenii români trebuie să ştie că lăsăm şanse maxime mediului economic pentru redresare economică.

Măsuri de redresare propuse:

-avem un miliard de euro care vor fi folosiţi pentru plata datoriilor către firme

-reprioritizarea investiţiilor publice

-firmele vor beneficia de credite pentru susţinerea activităţii economice din economiile pe care le vom face

- deja am adoptat măsuri pentrustoparea evaziunii fiscale

-impunerea standardelor de cost pentru proiectele de infrastructură

-modificarea legislaţiei achiziţiilor publice în paralell cu adptarea legii parteneriatului public-privat

-stimularea înfiinţării microîntreprinderilor de către tineri prin scutiri fiscale

-continuarea programelor Rabla, Prima Casă

Acest program de reducere a cheltuielilor bugetare ne va lăsa bani pentru cofinanţarea programelor finanţate de fondurile europene.

Alte măsuri:

-reducerea numărului de agenţii

-plafonarea salariilor mari la companiile de stat în semn de solidaritate

Nu este un lucru plăcut pentru un prim-ministru sa vină în faţa dumneavoastră şi să propună un asemenea program de austeritate.

Nu am vrut să afectăm oamenii care sunt într-o situaţie dificilă. Salariul minim de 600 de lei nu va fi afectat. Pensia socială minimă garantată nu este afectată - nicio pensie nu va scădea sub 350 de lei. Venitul minim garantat nu este afectat, dar va fi extrem de bine ţintit, doar pentru persoanele care au într-adevăr nevoie de el.

Nu sunt afectate bursele pentru elevi şi studenţi sau renta viagera pentru sportivii de performanţă. Alocaţia de stat pentru copii nu este afectată, nici cea pentru copiii cu handicap.

Soluţia pe care o propunem în acest moment este cea mai bună, chiar daca este dureroasă, pentru a putea plăti în continuare salarii şi pensii, chiar dacă diminuate. E dureros pe termen scurt, dar sănătos pe termen lung.

Am curajul să mă uit în ochii românilor, pentru că sunt un om care vine de jos, din mediul rural.

Din 2011, daca acest program se aplică, vom putea avea o creştere sănătoasă a salariilor şi a pensiilor.

Nu m-am agăţat niciodată de funcţia de prim-ministru, dar am o responsabilitate în această calitate.

Boc despre eliminarea pensiilor de lux:

Nu poţi să reduci salarii şi pensii mici în România şi să emnţii pensii de lux, privilegiate, care nu au la bază principiul contributivităţii
nu avem nimic împotriva niciunei categorii sociale. Nu este vina niciunei categorii sociale că beneficiază de o pensie de lux, ea este acordată în conformitate cu legile în vigoare.

Problema este că România nu îşi mai poate permite pensii de lux, nu îşi mai permite privilegii.

Raportul dintre cea mai mică şi cea mai mare pensie este de 1 la 100.

Primul proiect de lege pentru care Executivul îşi va angaja răspunderea vizează reducerea cheltuielilor bugetare, în timp ce cel de-al doilea vizează eliminarea pensiilor speciale şi a privilegiilor din sistemul public de pensii.

Pentru primul proiect de lege, asumarea răspunderii este programata la ora 16:00, iar pentru cel de-al doilea, la ora 17:00.

Şedinţa camerelor reunite ale Parlamentului a început cu o întârziere de 30 de minute.

Primul ministru trebuia să se întâlnescă de la ora 15.00 cu grupurile parlamentare ale PDL-ului din Senat şi Camera Deputaţilor, însă nu s-a prezentat la întâlnire.