Cine câştigă politic din majorarea pensiilor?

Preşedintele Băsescu a pierdut iniţiativa politică, iar premierul Tăriceanu încearcă să evite împărţirea succesului cu PSD Şeful statului a semnat decretul de promulgare a legii

Preşedintele Băsescu a pierdut iniţiativa politică, iar premierul Tăriceanu încearcă să evite împărţirea succesului cu PSD

Şeful statului a semnat decretul de promulgare a legii privind majorarea pensiilor, dar nu pentru că ar fi fost de acord cu această măsură. Potenţialul electoral al categoriei sociale vizate de actul normativ este foarte mare, iar Traian Băsescu nu îşi putea permite vreun pas greşit.

De cealaltă parte, premierul Tăriceanu a luat o decizie discutabilă în plan economic, însă mizează pe faptul că va mai recupera din procentele pierdute în sondaje de PNL.

Preşedintele şi-a motivat hotărârea de a semna decretul de promulgare şi prin faptul că parlamentul şi-a asumat implicaţiile majorării pensiilor, votând legea în cauză. El nu a scăpat însă prilejul de a critica în termeni duri Cabinetul Tăriceanu.

"Incompetenţi, diletanţi, lipsiţi de responsabilitate, laşi", sunt calificativele acordate echipei de la Palatul Victoria.

Traian Băsescu avea însă posibilitatea să reîntoarcă actul normativ la parlament, spre reexaminare. Nu a făcut-o, deşi cu o săptămână în urmă spunea că legea încalcă prevederile Constituţiei, respectiv articolul 138, alineatul 5 - "nicio cheltuială bugetară nu poate fi aprobată fără stabilirea sursei de finanţare".
Preşedintele declara că nu vrea ca pensionarii să fie păcăliţi "pentru a li se lua voturile", aşa cum s-a întâmplat în 2004, pe vremea guvernului Năstase.

Traian Băsescu i-a trimis şi o scrisoare primului-ministru în care îi cerea să răspundă dacă se modifică plafoanele la ajutoarele de încălzire, în sensul că "le dăm 50 de lei la pensie şi le luăm 80". În plus, Băsescu vroia să ştie dacă se vor modifica plafoanele de compensare a reţetelor pentru medicamente. "Nu vreau să blochez legea pensiilor, o voi promulga chiar dacă trebuie să o întorc o dată la parlament", preciza preşedintele.

Premierul achită "nota de plată" a referendumului

Primul-ministru s-a abţinut să-i dea imediat replica şefului statului, ţinând cont, foarte probabil, şi de sfaturile consultanţilor săi străini. El l-a scos "la înaintare" pe ministrul economiei, Varujan Vosganian, cel care a semnat, alături de Paul Păcuraru, răspunsul adresat lui Traian Băsescu în legătură cu sursele bugetare pentru majorarea pensiilor.După eşecul de la referendumul pentru demiterea preşedintelui, Călin Popescu-Tăriceanu s-a arătat mult mai rezervat în aprecierile la adresa activităţii lui Băsescu. Motivul îl constituie faptul că o bună parte din electoratul liberalilor îi acordă credit şefului statului.

"Nu e o victorie categorică a niciuneia dintre părţi"

Traian Băsescu şi-a mai şlefuit discursul la adresa adversarilor săi, evitând atributele jignitoare gen "hahalere şi oligarhi", dar a menţinut nota dominantă, consideră politologul Alexandru Radu. Profesorul de politologie arată că majorarea pensiilor "nu e o victorie categorică a niciuneia dintre părţi".

Ministerul Finanţelor prezintă sursele necesare creşterii punctului de pensie

O analiză a Ministerului Economiei şi Finanţelor dezvăluie care sunt resursele avute în vedere pentru susţinerea creşterii pensiilor în următorii ani. Ministrul Varujan Vosganian consideră că soluţiile guvernului sunt sustenabile din punct de vedere economic.

O ordonanţă de urgenţă intrată în vigoare la 1 iulie, care aduce modificări Legii 31, prevede că remuneraţia directorilor obţinută prin contractul de mandat "este asimilată salariului"; aplicarea acestei măsuri va aduce la buget peste 1,14 miliarde de lei, potrivit documentului citat. O altă sursă din aceeaşi categorie (consemnată la capitolul "Influenţe legislative") este dată de prevederea că asociatul unic "poate avea calitatea de salariat" la propriul SRL; în eventualitatea că 20% din persoanele ce se încadrează aici vor încheia astfel de contracte de muncă, la bugetul statului s-ar aduna 217,7 milioane de lei. Rezultă un plus total de 1,36 miliarde de lei la buget, care s-ar putea aduna - potrivit autorilor documentului - numai prin modificarea Legii societăţilor comerciale. Pe lângă această sursă pentru mărirea pensiilor, Ministerul Economiei şi Finanţelor a mai identificat "egalizarea bazei de impunere a contribuţiilor angajaţilor" (+1,91 miliarde de lei), "anularea plafonului de cinci salarii medii brute ca bază de colectare a contribuţiilor" (+382 milioane de lei) şi "creşterea salariilor şi a numărului de salariaţi" (+4,95 miliarde de lei), rezultând astfel un plus total de 8,61 miliarde de lei în anul 2008.
Reducerea CAS
va fi de 2% în 2008
În analiza realizată de experţii Finanţelor se preconizează o scădere cu două puncte procentuale a contribuţiilor sociale la angajator, de la 19,5% la 17,5%. Reducerea va fi aplicată eşalonat, respectiv la 1 ianuarie (-0,5%) şi la 1 decembrie (-1,5%), estimându-se o diminuare a bugetului cu 210 milioane de lei ca urmare a aplicării acestei măsuri.