Votul uninominal, o promisiune resapata de 10 ani

Despre introducerea votului uninominal se discuta cel putin din 1995, dar, de fiecare data cand s-a modificat Legea electorala, politicienii au ajuns la aceeasi concluzie: nu e momentul. In

Despre introducerea votului uninominal se discuta cel putin din 1995, dar, de fiecare data cand s-a modificat Legea electorala, politicienii au ajuns la aceeasi concluzie: nu e momentul. In 2003-2004, comisia parlamentara pentru modificarea legilor electorale a fost la un pas sa adopte sistemul uninominal de vot. Dar partidele de la putere si din opozitie s-au inteles sa ramana la votul pe lista. In 2004, introducerea votului uninominal cel putin pentru Senat era acceptata de majoritatea partidelor parlamentare. Doar UDMR si PRM, care au calculat ca ar fi avut de pierdut, se opuneau acestei solutii. In ultima clipa insa, cu putin inainte de a se ajunge la forma finala a legii alegerilor parlamentare, o organizatie nonguvernamentala a prezentat un studiu din care rezulta ca si Alianta D.A. ar fi fost defavorizata de introducerea votului uninominal. In consecinta, intr-o sedinta cu usile inchise a comisiei electorale, s-a renuntat la votul uninominal. Acum, la doar cateva luni de la alegeri, acest sistem electoral este readus in discutie de mai multe partide, printre care PD si PNL. Prin sistemul uninominal, alegatorii voteaza o singura persoana, si nu o lista, iar candidatul care obtine cele mai multe voturi este declarat invingator. Un parlamentar poate fi ales astfel fara sa obtina 50 la suta din voturi, ci doar o majoritate simpla. In unele tari se organizeaza totusi un al doilea tur de scrutin intre primii doi clasati, astfel incat castigatorul sa beneficieze de majoritatea absoluta a voturilor. Un asemenea vot favorizeaza sistemele bipartide si poate avea ca efect pierderea unui numar mare de voturi. Astfel, pot exista situatii in care un partid obtine, la nivelul intregii tari, 10 la suta din voturi, dar, intrucat candidatii sai nu au obtinut majoritatea in nici o circumscriptie, sa ramana in afara Parlamentului. In sistemul de vot uninominal, marea disputa este legata de impartirea in circumscriptii. Calcule matematice arata ca un partid poate castiga alegerile cu mai putin de jumatate plus unu din voturi, obtinand o victorie la limita in 51 la suta din circumscriptii si lasand adversarii sa obtina cate 80 la suta din voturi in celelalte 49 la suta din circumscriptii. Asemenea situatii s-au intalnit in practica. Dincolo de acest risc, sistemul are avantajul ca il leaga pe parlamentar de alegatorii din circumscriptia sa. Nu va mai fi posibil, cel putin teoretic, ca un partid sa parasuteze in provincie candidati care sa nu aiba nici o legatura cu circumscriptia in care candideaza. In plus, nu se va mai putea ca diferite nulitati sa-si cumpere locul de parlamentar si sa fie promovate prin ascunderea lor pe o lista.
Liberalii spun ca e ideea lor
Liberalii sustin introducerea votului uninominal, mai ales ca ei se considera parintii proiectului. "PNL a imbratisat aceasta idee inca din legislatura trecuta, iar acum, cand ne aflam la putere, am redeschis subiectul si am depus la Camera Deputatilor un proiect de Cod electoral, care reglementeaza si chestiunea votului uninominal", ne-a declarat Nicolaescu. El a adaugat ca semnalele de sustinere pentru acest proiect venite din partea mai multor formatiuni politice dau sanse mari de promovare a unui act normativ in acest sens.
Conservatorii, fani ai votului uninominal
Conservatorii sunt de acord cu legiferarea votului uninominal si se arata dispusi sa sprijine o astfel de initiativa indiferent de partidul care o promoveaza. De altfel, purtatorul de cuvant al PC, Bogdan Ciuca, spune ca partidul din care face parte a fost prima formatiune care a strans semnaturile necesare din partea populatiei pentru schimbarea sistemului electoral actual, prin introducerea votului uninominal. "Noi suntem parintii acestui demers, dar daca si altii se arata interesati, suntem foarte incantati, pentru ca aceasta este singura cale de a responsabiliza si de a fideliza politicianul fata de alegatorul sau", sustine Ciuca. El afirma ca PC este gata sa se aseze la masa discutiilor cu democratii si cu celelalte partide parlamentare pentru a elabora un proiect legislativ viabil, care sa poata fi pus fara intarziere in aplicare. Potrivit deputatului conservator, adoptarea unui alt text decat cel ce poarta semnatura PC nu ar reprezenta o problema, atata vreme cat acesta este aplicabil.
UDMR se opune
De ani buni, UDMR respinge cu vehementa ideea inlocuirii votului pe lista cu votul uninominal. Prin 2003, cand PSD cocheta cu aceasta formula, Uniunea i s-a impotrivit categoric. Votul uninominal, spunea pe atunci presedintele Marko Bela, ar afecta grav reprezentarea parlamentara a maghiarimii din Romania; or, ceea ce a obtinut aceasta in ultimul deceniu si jumatate s-a datorat prezentei UDMR in Legislativ intr-o proportie corespunzatoare ponderii acestei comunitati in populatia tarii. S-au avansat si niste cifre: daca in 2000 pentru Uniune au votat circa 800.000 de alegatori in temeiul carora in Senat au ajuns 12 candidati udemeristi, acelasi numar de voturi i-ar aduce, in cazul votului uninominal, doar sase - sau chiar mai putine - locuri de senator. O prezenta redusa a UDMR in Parlament ar putea da nastere la tensiuni in raporturile interetnice, avertiza Marko Bela. Tot el mai sustinea ca votul uninominal ar avantaja partidele foarte mari, care ar ajunge sa domine autoritar Camerele.
PSD are un proiect de lege pentru votul uninominal
"Ideea de modificare a sistemului de alegere a Parlamentului ne apartine. PSD a depus de vreo doua luni un proiect de lege la Camera Deputatilor", a declarat, ieri, presedintele PSD, Mircea Geoana. El recunoaste insa ca, desi la varful partidului se doreste trecerea la sistemul uninominal, "la firul ierbii este ceva mai dificil", motiv pentru care liderul PSD crede ca introducerea votului uninominal ar trebui sa se faca treptat, mai intai la Senat si apoi la Camera Deputatilor. Un grup de 19 senatori si deputati PSD au initiat si depus la Camera Deputatilor, la sfarsitul lunii martie, un proiect de lege care prevede alegerea senatorilor si a deputatilor pe baza de vot uninominal majoritar, in doua tururi de scrutin, pentru un mandat de patru ani. Initiatorii si-au argumentat decizia prin faptul ca, "din 1992 si pana in prezent, a fost uneori dificil sa se realizeze o majoritate parlamentara, care sa confere stabilitate politica". Tocmai de aceea, social-democratii aflati acum in opozitie s-au gandit ca scrutinul majoritar uninominal "poate avea ca rezultat castigarea majoritatii mandatelor parlamentare de catre un partid care dispune de valori certe". Scrutinul proportional cu lista blocata - sistemul de votare practicat dupa 1989 - face ca parlamentarii sa se simta mult mai obligati fata de conducerile partidelor care i-au trecut pe liste decat fata de cetatenii care au votat acele liste de candidati. PSD sustine ca scrutinul uninominal va face ca votantii "sa comunice mult mai bine cu alesii lor", deoarece sistemul in sine obliga parlamentarii sa se intalneasca foarte frecvent cu alegatorii si sa se implice intr-o masura mult mai mare in solu-tionarea problemelor acestora. Avand in vedere ca o circumscriptie uninominala va avea 75.000 de alegatori in cazul senatorilor si 150.000 de locuitori in cazul deputatilor, va fi mult mai usor pentru parlamentari sa-si achite indatoririle si sa devina cunoscuti decat acum, cand au in responsabilitate un judet intreg. Proiectul de lege initiat de PSD a fost trimis spre dezbatere Senatului, Camera Deputatilor fiind camera decizionala.
Peremistii sustin votul pe lista
Partidul Romania Mare a luat de mai multa vreme atitudine fata de ideea folosirii votului uninominal pentru desemnarea membrilor uneia sau ambelor Camere ale Parlamentului. Potrivit vicepresedintelui Lucian Augustin Bolcas, conditiile socio-politice ale Romaniei de astazi nu sunt de natura a justifica o asemenea masura. "Ar insemna ca, in continuare, clasa politica sa fie constituita inca o buna bucata de vreme din aceiasi oameni care o alcatuiesc si acum. Votul uninominal ar ingreuna foarte mult accesul tinerilor in politica pentru ca, mai mult ca sigur, cei mai multi dintre ei nu dispun de posibilitatile materiale pentru a sustine o campanie electorala de succes. Primenirea clasei politice s-ar amana, asadar", spune liderul peremist.