Votul diasporei a fost suspendat

Pentru autorii legii uninominalului, românii din diaspora fac cât locuitorii din judeţul Covasna. Baremul de reprezentare stabilit de lege pentru cele peste două milioane de români este

Pentru autorii legii uninominalului, românii din diaspora fac cât locuitorii din judeţul Covasna.

Baremul de reprezentare stabilit de lege pentru cele peste două milioane de români este aberant: patru deputaţi şi doi senatori.

Legea nu a rezolvat însă problemele grave cu care se confruntă conaţionalii de peste graniţe: prea puţine secţii de votare, situate la sute de kilometri unele de altele, unde românii stau la coadă ca să apuce să voteze.

Cifre care dovedesc aberaţia

12% din cetăţenii români sunt plecaţi în străinătate.

70.000 de cetăţeni cu drept de vot aflaţi pe teritoriul României trimit un deputat în parlament.

1,2% din locurile din parlament sunt decise de românii din diaspora.

400.000 de români cu drept de vot aflaţi peste hotare trimit un deputat în parlament.

Doar patru deputaţi şi doi senatori reprezintă peste două milioane de români

Uninominalul a lăsat nerezolvate două probleme grave: nu se poate vota în străinătate pentru că nu sunt suficiente secţii, iar când se votează nu contează.

Legea votului uninominal stabileşte un barem de reprezentare aberant pentru cele peste două milioane de români din diaspora: patru deputaţi şi doi senatori. Bucureştenii, în număr de 2.070.235 , vor avea 40 de parlamentari (28 de deputaţi şi 12 senatori).

Preşedintele comisiei pentru elaborarea Codului electoral, Mihai Voicu (PNL), a precizat că s-au luat în consideraţie datele legate de prezenţa românilor de peste hotare la alegeri.

"În cel mai mic judeţ din România, Covasna, vin la vot 80.000-100.000 de cetăţeni şi aceştia vor avea patru deputaţi şi doi senatori. În diaspora, niciodată nu au votat mai mult de 55.000 de români", a argumentat Voicu. Acesta încearcă să justifice limitarea votului diasporei prin cei care participă, şi nu prin cei care sunt reprezentaţi în parlament, adică toţi cetăţenii României.

Cei şase parlamentari de Covasna vor reprezenta circa 200.000 de cetăţeni. Comparativ, peste două milioane de români de peste graniţe vor fi reprezentaţi tot de patru deputaţi şi doi senatori.

Colegiile, împărţite pe continente

Comisia nu a putut trece la delimitarea colegiilor pentru diaspora din cauza intereselor politice majore. Preşedintele comisiei a invocat nevoia implicării în proces a unor foruri mai înalte, precum Ministerul Afacerilor Externe sau chiar guvernul. Potrivit lui Mihai Voicu, decuparea colegiilor s-ar putea face respectând împărţirea pe continente. "Spre exemplu, cele două Americi ar putea fi grupate într-un colegiu, Europa ar putea avea două şi aşa mai departe. Însă nu îmi e deloc clar cum am putea face acest lucru", a spus deputatul PNL.

Senator de America şi restul lumii

Toate partidele vor propune candidaţi la cele 6 posturi de parlamentari pentru românii de peste graniţe. În PDL, cel mai vehiculat nume pentru deputatul în colegiul spaniol este William Brânză. El stă de trei ani în Spania, finanţează din buzunarele proprii trei cabinete în Madrid, Castellon şi Malaga.

Brânză crede că 6 parlamentari sunt prea puţini. "Numai în Spania, trăiesc 780.000 de români. Spania şi Italia ar fi trebuit să aibă fiecare minimum patru deputaţi şi un senator", spune el. Brânză crede că delimitarea colegiilor este absurdă: "Ar trebui să avem un deputat de Spania, un deputat de Italia, un deputat pentru restul Europei, inclusiv Germania şi Franţa, şi un deputat de America, Japonia şi Canada.

Un senator ar trebui să se ocupe de Spania, Italia şi restul Europei, iar cel de-al doilea, de America, Canada şi restul lumii". "Cum se va ocupa un singur om de 600.000 de oameni, cifra oficială a românilor din Italia?", se întreabă William Brânză.

Circumscripţii imposibil de parcurs

Distanţele între românii răspândiţi într-un colegiu pe mai multe continente sunt, evident, imposibil de parcurs. "Nu ştim cu siguranţă nici câţi români sunt în America.

Din câte ştiu, sunt 5.000 de români în New York, 1.000 în Michigan, 10.000 în Atlanta şi, iarăşi, există o comunitate mare de români împărţită în Vancouver şi Quebec", spune Brânză, care observă că în afara alcătuirii unui recensământ, senatorul de America şi restul lumii ar trebui să se deplaseze între cei pe care îi reprezintă şi eventual să ajungă din când în când şi până în Japonia.

El crede că este nevoie un statut al parlamentarului român în străinătate, deoarece cheltuielile într-o circumscripţie de afară sunt foarte mari .

Ar trebui să avem un deputat de Spania, unul de Italia, unul pentru restul Europei, inclusiv Germania şi Franţa, şi un deputat de America, Japonia şi Canada
William Brânză,
deputat

Cum se votează în Occident

Franţa - Francezii din străinătate votează prin două proceduri. Prin procură sau direct la ambasadă, dar numai în cazul alegerilor prezidenţiale, europene sau referendumuri.

Marea Britanie - Rezidenţii din afara teritoriilor britanice au dreptul să desemneze pe altcineva să voteze în locul lor (sistemul "proxy"), sau să îşi exercite dreptul de vot prin poştă.

Germania - Cetăţenii germani din străinătate pot vota prin poştă sau prin procură.

SUA - Americani care locuiesc în străinătate şi doresc să voteze se pot înregistra on-line la Programul de Asistenţă

Federală a Votului şi primesc un carnet de alegător, cu care îşi pot exercita dreptul de vot în ziua
alegerilor.

Peste două milioane de români înghesuiţi în 100 de secţii de vot

Românii din diaspora nu au avut niciodată condiţii în care să îşi poată exercita dreptul constituţional de a vota.
Secţiile de votare sunt prea puţine, aproximativ 100 pentru toţi românii de peste hotare, în condiţiile în care doar în Spania şi Italia sunt prezenţi peste 1.600.000 de români (un milion în Spania şi 600.000 în Italia). În plus, secţiile, organizate în consulate sau ambasade, sunt foarte departe de cetăţenii români, uneori la distanţe de sute de kilometri.

Lipsa unui sistem de vot electronic sau prin corespondenţă face ca prezenţele la vot să fie foarte mici, însă partidele nu sunt de acord să implementeze un sistem care să încurajeze participarea la vot.

Pârvulescu: "Cifra este rezonabilă"

Patru mandate de deputaţi şi două de senator reprezintă o cifră rezonabilă pentru reprezentarea românilor din diaspora în condiţiile în care la referendumul din 2007 participarea acestora la vot a fost de aproape 80.000, susţine Cristian Pârvulescu, unul dintre iniţiatorii uninominalului.

"Pentru românii din străinătate, participarea la astfel de alegeri e un lux. Presupune costuri foarte mari, de vreme ce nu pot vota decât la ambasade şi consulate. Când se vor asigura şi alte condiţii, precum votul electronic sau prin corespondenţă, atunci vom putea rediscuta toată situaţia de reprezentare", a explicat Pârvulescu. Întrebat de ce nu se asigură asemenea facilităţi Pârvulescu a arătat spre factorii politici.

"Noi am propus în cadrul negocierilor introducerea votului prin corespondenţă sau, experimental, al celui electronic. Nu am obţinut nimic de la partidele politice. Au invocat insecuritatea unor asemenea modalităţi de vot", a precizat analistul.

Ministerul de Externe, precaut

MAE aşteaptă hotărârea de guvern privind colegiile pentru organizarea alegerilor parlamentare, în sistem uninominal, după cum declară purtătorul de cuvânt al Externelor, Cosmin Boiangiu. În principiu, se va vota în aceleaşi secţii de votare, folosite şi la precedentele scrutine, adică la sediile consulatelor şi ambasadelor.

Purtătorul de cuvânt nu a comentat decuparea colegiilor pe mapamond. El a precizat că, la trimiterea buletinelor de vot, MAE ia în calcul datele despre cum au votat românii în alegerile anterioare.