Votul prin corespondenţă a dispărut în Senat

La finele lunii august 2007, Adrian Cioroianu anunţa că legea votului prin corespondenţă urma să intre în dezbatere publică. Un an mai târziu, nimeni nu ştie nimic de soarta

La finele lunii august 2007, Adrian Cioroianu anunţa că legea votului prin corespondenţă urma să intre în dezbatere publică. Un an mai târziu, nimeni nu ştie nimic de soarta legii

Deşi peste două milioane de români din străinătate se înghesuie să voteze în circa 100 de secţii de votare, legea votului prin corespondenţă este de negăsit.

Dacă legea votului prin corespondenţă este rătăcită, în legătură cu votul electronic nu a existat nicio iniţiativă. Fostul ministru de externe Adrian Cioroianu, în al cărui mandat a fost iniţiată legea, nu ştie stadiul în care se află ea.

Cioroianu susţine că introducerea unei astfel de proceduri va rezolva problema reprezentării corecte a românilor din diaspora. "Cred în continuare că introducerea votului prin corespondenţă este extrem de necesară, pentru că actuala reglementare va crea, cu siguranţă, reale dificultăţi la alegerile din toamnă", a declarat Cioroianu.

Senatorul liberal a precizat că nu cunoaşte stadiul în care se află în prezent proiectul în cauză şi că, în timpul mandatului său la MAE, a militat pentru urgentarea adoptării lui, cu atât mai mult cu cât actul normativ se referă la majoritatea tipurilor de vot: la alegerile parlamentare, prezidenţiale şi la referendum. Adrian Cioroianu a apreciat că numărul de şase parlamentari pentru reprezentarea românilor din diaspora este suficient raportat la prezenţa acestora la urne, dar prea mic în comparaţie cu ponderea totală a acestora.

În Senat, nu se ştie nimic

Cu toate că utilitatea legii este indiscutabilă, în Senat nu se ştie de soarta legii. Peter Eckstein Kovacs, senator UDMR şi fost preşedinte al Comisiei juridice, nu îşi aduce aminte ca o astfel de lege să fi trecut prin comisie. "Noi tratăm legile venite de la guvern cu precădere", susţine Eckstein.

Nici la Comisia pentru politică externă nu se ştie mai mult. Secretarul acestui for, senatorul Cristian Cucuian (PDL), spune că, "din câte îşi aduce aminte", nicio astfel de lege nu s-a discutat. "Dar eu am lipsit mult la începutul sesiunii, m-am ocupat de campanie", mai spune Cucuian.

"Riscul fraudării trebuie luat în calcul"

Măsura introducerii votului prin corespondenţă este necesară pentru cetăţenii români din străinătate, însă riscul fraudării scrutinelor trebuie luat în calcul, susţine politologul Alexandru Radu. "Votul este un act social şi se realizează prin prezenţă fizică. În Suedia, de pildă, unde votul prin corespondenţă a fost introdus cu mult timp în urmă, aproximativ 20% din cetăţeni recurg la votul electronic, însă aceştia sunt în imposibilitate fizică de a îndeplini acest act social", explică profesorul Radu.

El a reamintit că problema asigurării unor spaţii corespunzătoare de vot pentru conaţionali, în afara graniţelor, se dovedeşte de fiecare dată imposibil de rezolvat. "Din acest punct de vedere, votul prin corespondenţă ar uşura misiunea reprezentanţelor noastre diplomatice", spune Alexandru Radu, adăugând că la referendumul pentru revizuirea Constituţiei din octombrie 2003 soldaţii români aflaţi în misiuni internaţionale şi-au exprimat opţiunea, în premieră, prin corespondenţă. (A contribuit A. Macoveiciuc)

Cum ar fi funcţionat votul prin corespondenţă

Românii care ar fi apelat la acest tip de vot ar fi trebuit să adreseze o cerere de înscriere la misiunea diplomatică a României din statul de domiciliu sau reşedinţă sau la oficiul consular al României în a cărei circumscripţie consulară aceştia îşi au domiciliul sau reşedinţa. După înregistrarea la ambasadă, alegătorul urma să primească următoarele documente: buletin de vot, plic interior, certificat de alegător, plic exterior.