Votăm pe cine vrem

Deputaţii au adoptat votul uninominal. Pe lângă parlamentari, şi preşedinţii de consilii judeţene vor fi aleşi pe acelaşi sistem. Liberalii au obţinut adoptarea Legii votului uninominal

Deputaţii au adoptat votul uninominal. Pe lângă parlamentari, şi preşedinţii de consilii judeţene vor fi aleşi pe acelaşi sistem.

Liberalii au obţinut adoptarea Legii votului uninominal făcând concesii social-democraţilor. Legea se aplică şi la nivelul preşedinţilor de consilii judeţene. Compromisul s-ar putea solda însă cu blocarea legii la Curtea Constituţională. PSD şi-a impus şi metoda dorită pentru repartizarea mandatelor parlamentare, care nu vor fi câştigate după scrutinul uninominal. PC şi PRM au luat în calcul atacarea actului normativ la Curtea Constituţională.

Voturile social-democrate au înclinat balanţa votului în favoarea proiectului uninominal, fiind înregistrate la final 231 de voturi pentru, 11 opţiuni peremiste împotrivă şi 18 abţineri în tabăra
UDMR. A fost nevoie însă de o serie de pauze de consultări şi dispute de la tribuna Camerei pentru ca ultimele cereri ale PSD să fie satisfăcute.

Mandatul de parlamentar se obţine cu 50 la sută plus 1

Potrivit noii legi, mandatul de parlamentar se obţine cu 50% plus 1 din voturile exprimate într-o circumscripţie electorală uninominală, urmând ca locurile de deputaţi şi senatori rămase să fie redistribuite, într-o a doua etapă, candidaţilor clasaţi pe următoarele locuri. Pentru redistribuire, BEC va întocmi o listă separată pentru cele două Camere, cu toţi candidaţii cărora nu li s-au atribuit mandate în prima etapă. Ei vor fi dispuşi în ordinea descrescătoare a raporturilor dintre voturile valabil exprimate obţinute în colegiile uninominale în care au candidat şi coeficientul electoral al circumscripţiei electorale respective.

Se modifică proporţiile şi pentru etnii. În cazul reprezentantului unei etnii, acesta va accede în Legislativ dacă obţine echivalentul a 10% din voturile pe care le obţine un deputat, spre deosebire de 5% cât se prevedea în vechiul sistem electoral. Nu oricine va putea însă candida la aceste funcţii. Deputaţii au votat o restricţie financiară: persoana care candidează pentru un post de deputat sau senator va trebui să depună echivalentul a cinci salarii minime pe economie.

Se modifică pragul pentru alianţe

Deputaţii au consfinţit coborârea pragului electoral la 5%, introducând şi un sistem alternativ care condiţionează intrarea formaţiunilor politice în legislativ de cumulul a şase mandate de deputat şi trei de senator. De asemenea, pragul electoral pentru alianţele politice a fost stabilit după formula "5+3+1+1", la un maximum 10 la sută. Pentru o alianţă formată din două partide pragul va fi de opt la sută, pentru cele formate din trei partide de nouă la sută, iar pentru cele alcătuite din patru sau mai multe formaţiuni de 10 la sută.

Risc de neconstituţionalitate

Partizani declarativi ai alegerii preşedinţilor de consilii judeţene prin uninominal, liberalii au încercat să-i convingă pe social-democraţi de inoportunitatea includerii acestei prevederi în lege, invocând dubiile de neconstituţionalitate care planează deasupra amendamentului şi vulnerabilitatea în faţa unei eventuale contestări la Curte. Poziţia lor a fost susţinută din aceleaşi considerente şi de către reprezentanţii UDMR, PC şi PRM. Presaţi de propriii baroni locali din teritoriu, pledoaria social-democraţilor a reuşit să întoarcă votul iniţial de respingere din comisie, amendamentul lor întrunind la final 132 de voturi pentru, 42 împotrivă şi 62 de abţineri.

Alexandru Radu, politolog: "Este o păcăleală!"

Profesorul Alexandru Radu (foto) afirmă că legea adoptată în parlament nu are nicio legătură cu dezbaterile care s-au purtat pe tema votului uninominal. "Este o păcăleală pentru că nu introduce acest tip de scrutin. De fapt, scrutinul de tip proporţional, practicat acum în România, se asociază cu votul în circumscripţii uninominale. Este o păcăleală, în sensul că promotorii dezbaterii ne-au creat aşteptarea pentru un tip de scrutin majoritar. Adică regula de împărţire a mandatelor să fie cea a majorităţii", spune Alexandru Radu. El atrage atenţia asupra faptului că va continua să existe un prag electoral de cinci la sută.

"Trebuie să ne gândim că un cetăţean poate vota un candidat dintr-un partid care nu trece pragul electoral, iar acel candidat nu va lua mandatul. Acesta se va redistribui către un candidat al unui partid care a trecut pragul", explică profesorul de politologie. Alexandru Radu a arătat însă că acesta este motivul apariţiei unui prag alternativ, în sensul că un partid carae a câştigat trei colegii la Senat obţine mandatele respective, chiar dacă nu a îndeplinit coeficientul electoral impus. (George Rădulescu)