Voronin se vrea protectorul moldovenilor din România

O delegaţie a "Comunităţii Moldovenilor din România" - care ar reprezenta o minoritate de 10 milioane de cetăţeni - a fost primită cu aplauze în parlamentul de la Chişinău

O delegaţie a "Comunităţii Moldovenilor din România" - care ar reprezenta o minoritate de 10 milioane de cetăţeni - a fost primită cu aplauze în parlamentul de la Chişinău

Preşedintele republicii Moldova, Vladimir Voronin, a susţinut că, în România există o minoritate etnică a moldovenilor, din care fac parte 10 milioane de cetăţeni români.

După ce s-a întâlnit la Chişinău cu o delegaţie a "Comunităţii Moldovenilor din România", Voronin a acordat un interviu agenţiei oficiale de presă, Moldopres, unde a promis că "moldovenii din dreapta Prutului" vor primi, cu prioritate, cetăţenia republicii Moldova. Totuşi, preşedintele republicii Moldova a recunoscut că limbile vorbite de o parte şi de alta a Prutului sunt identice, dar a susţinut că moldovenii au dreptul să-şi numească limba aşa cum doresc ei, "nu astfel cum s-a inventat prin cabinete savante în secolul al nouăsprezecelea". În interviul acordat Moldopres, Voronin şi-a exprimat regretul că Moldova este divizată, ceea ce ar putea lăsa de înţeles că, pe viitor, republica Moldova ar putea pune problema unei uniri cu teritoriul situat la vestul Prutului. "Desigur, putem regreta că Moldova a fost cândva divizată, că majoritatea moldovenilor au rămas de partea cealaltă a Prutului. Principalul e altceva - în Europa modernă, frontierele de stat nu pot şi nu trebuie să fie un obstacol pentru ca oamenii să-şi manifeste propria identitate naţională", a spus şeful statului moldovenesc. Voronin a deplâns însă faptul că autorităţile de la Bucureşti pun piedici în calea recunoaşterii unei minorităţi naţionale a moldovenilor. "În România, din păcate, lista etniilor permise este strict limitată, toate minorităţile naţionale posibile sunt enumerate în legislaţie. Moldovenii nu figurează printre acestea. Şi acesta, din câte înţeleg eu, este astăzi principalul obstacol pentru legalizarea moldovenilor şi a culturii lor în România. Este vorba despre legalizarea acestui drept pentru o populaţie de circa 10 milioane de persoane, care locuiesc în Moldova românească", a teoretizat Vladimir Voronin. El a anunţat că va sprijini această minoritate naţională de pe teritoriul României prin înfiinţarea, la Iaşi, a unei "Case a culturii moldoveneşti".

Discriminare: pârjoalele - redenumite "chiftele"

Delegaţia "Comunităţii Moldovenilor din România" a fost primită cu aplauze şi în Legislativul republicii Moldova. Potrivit Mediafax, cel care a adus-o în parlamentul de la Chişinău a fost liderul comunist Victor Stepaniuc. Delegaţia "Comunităţii Moldovenilor din România" a fost invitată şi la televiziunea naţională de la Chişinău, unde reprezentanţii organizaţiei au spus că sunt discriminaţi în România. Ei au relatat că, dacă se duc la Bucureşti şi cer pârjoale, nu li se dau şi li se spune să ceară chiftele şi au dat ca exemplu faptul că moldoveanul Mihai Răzvan Ungureanu a fost dat afară din guvernul de la Bucureşti.

"Comunitatea Moldovenilor din România" luptă pentru drepturile noii minorităţi

Organizaţia care şi-a propus să apere drepturile minorităţii moldovenilor se numeşte "Comunitatea Moldovenilor din România" şi, potrivit agenţiei Mediafax, s-a înscris, în ianuarie 2007, la Judecătoria Iaşi. Parchetul a declarat însă recurs în data de 12 februarie. Organizaţia este condusă de un consilier local din Huşi, Claudiu Alexa. Acesta s-a aflat, de altfel, în fruntea delegaţiei care s-a deplasat la Chişinău şi a fost primită de Voronin. Comunitatea are ca scop "apărarea drepturilor şi libertăţilor fundamentale ale cetăţenilor români care au originea etnică moldovenească şi de a asigura reprezentarea lor pe plan local şi central". Pentru păstrarea identităţii naţionale, culturale şi spirituale a cetăţenilor români de etnie moldovenească, Comunitatea Moldovenilor din România va organiza manifestări care să reflecte cu consecvenţă valorile culturii şi spiritualităţii moldoveneşti, se mai arată în statutul acestei structuri.