Victor Ponta a făcut un pas înapoi

Guvernul a renunţat la intenţia de a organiza un minirecensământ pentru schimbarea listelor folosite în 29 iulie.

În şedinţa de guvern de ieri, premierul Ponta le-a cerut miniştrilor implicaţi să verifice rapid, prin „mijloace administrative", dacă pe listele electorale permanente s-au aflat la data referendumului şi persoane decedate sau fără cetăţenie. El a adăugat că un „minirecensământ" nu mai poate fi organizat deoarece „boicotul" organizat de PDL continuă. „În acest caz, şi atunci am avea tot rezultate false, din moment ce li se trânteşte uşa în nas oamenilor", a fost argumentul premierului.

Ponta a explicat  că judecătorii Curţii Constituţionale nu au cerut Guvernului listele electorale permanente, deoarece acestea se află la Biroul Electoral Central, ci listele electorale permanente actualizate. Premierul a susţinut că, potrivit memorandumului aprobat de Guvern, actualizarea listelor se va face „în mod instituţional".

Toate structurile guvernamentale, în special Ministerul Administraţiei şi Ministerul de Externe, vor fi implicate în colectarea datelor cerute de Curtea Constituţională.

Operaţiunea va consta în punerea „cap la cap" a datelor dispersate, afirmă premierul Ponta. „Se vor pune cap la cap toate datele dispersate privind persoanele decedate, care nu mai au cetăţenia română, care şi-au schimbat domiciliul, cele înscrise în bazele de date de la Casa Naţională a Asigurărilor de Sănătate şi Casa Naţională de Pensii, într-un efort coordonat de către ministrul Administraţiei", a spus Ponta, precizând că trebuie primite şi date din străinătate. Premierul a adăugat  că ar trebui stabilit şi dacă primarii au actualizat cu adevărat listele electorale, în condiţiile în care în sectorul 4 al Capitalei, de exemplu, figurează încă pe aceste liste 2.500 de persoane decedate.

Explicaţiile lui Ponta

„Este o realitate că listele nu au fost actualizate", a spus Ponta, arătând însă că aceste liste au fost aprobate de Guvernul Ungureanu, că el nu a ştiut că listele nu au fost actualizate cu cinci zile înaintea referendumului, conform legii, şi că primarii pot fi amendaţi în aceste cazuri doar de Autoritatea Electorală Permanentă.

El a precizat că Guvernul nu va trimite Curţii Constituţionale liste electorale, deoarece acestea se află la Biroul Electoral Central. „Dacă veţi reuşi, fără să-l supăraţi pe preşedintele suspendat, să îl scoateţi de pe listă pe generalul Pacepa sau pe Elodia Ghinescu, nu poate fi decât în beneficiul şi spre deliciul mass-mediei", a concluzionat Ponta. Premierul a mai susţinut că deplânge faptul că tocmai Traian Băsescu exercită presiuni asupra Curţii Constituţionale şi a făcut din nou apel pentru încetarea acestor presiuni.

În 2 august, Curtea Constituţională anunţa că a amânat până în 12 septembrie decizia privind referendumul. Amânarea a survenit datelor contradictorii transmise Curţii în zilele de 1 şi 2 august, de către Serviciul de Evidenţă a Populaţiei al MAI.

O zi mai târziu, Curtea Constituţională a preschimbat din 12 septembrie în 31 august termenul pentru examinarea respectării procedurii pentru organizarea şi desfăşurarea referendumului.

Curtea Constituţională a solicitat Guvernului ca până la 31 august să transmită listele electorale actualizate în baza cărora s-a desfăşurat referendumul din 29 iulie.

În 6 august, Curtea Constituţională a revenit cu o adresă către Guvern în care preciza că a solicitat listele electorale permanente, actualizate conform Legii 3/2000 privind desfăşurarea referendumului şi listele în baza cărora s-a organizat consultarea populară din 29 iulie, nu „actualizarea listelor" de alegători.

"Dacă veţi reuşi, fără să-l supăraţi pe preşedintele suspendat, să îl scoateţi de pe listă pe generalul Pacepa sau pe Elodia, nu poate fi decât în beneficiul şi spre deliciul mass-mediei.''
Victor Ponta premier

Justiţia, pe mâna premierului

Preşedintele interimar, Crin Antonescu, a semnat ieri Decretul pentru desemnarea lui Victor Ponta, prim-ministru al Guvernului României, ca ministru interimar al Justiţiei. „În condiţii cu totul şi cu totul neaşteptate, mi s-a îndeplinit visul de a fi ministrul Justiţiei. Sper însă că foarte repede, în câteva zile, se va şi încheia visul acesta şi vom avea un ministru plin al Justiţiei, pentru că este necesar acest lucru", a spus Ponta, la începutul şedinţei de Guvern.

Luni seară, premierul Victor Ponta anunţa că Mona Pivniceru, pentru care Consiliul Superior al Magistraturii a respins detaşarea în funcţia de ministru al Justiţiei, i-a transmis că va demisiona din funcţia de membru al CSM, procedurile urmând să fie încheiate  în câteva zile.

Întâlnirile strategice ale lui Gitenstein

Ambasadorul SUA la Bucureşti, Mark Gitenstein (foto), s-a întâlnit, ieri,  cu premierul Victor Ponta. Întâlnirea a avut loc cu câteva ore înainte de şedinţa de Guvern în care s-a discutat despre actualizarea listelor electorale folosite la referendum.

Premierul Victor Ponta a confirmat întâlnirea, dar a susţinut că a  discutat cu acesta despre continuarea colaborării în cadrul Parteneriatului Strategic România-Statele Unite şi că a fost invitat la o demonstraţie militară americană la Câmpia Turzii.

Precedenta întâlnire dintre premierul Victor Ponta şi ambasadorul SUA, Mark Gitenstein, a avut loc în 2 iulie, cu o zi înainte de declanşarea atacului USL. În 3 iulie, USL i-a schimbat pe preşedinţii celor două Camere şi pe Avocatul Poporului.

Mark Gitenstein a fost, luni, la sediul Ministerului Administraţiei şi Internelor, unde s-a întâlnit cu ministrul demisionar Ioan Rus.
Ambasada Statelor Unite a precizat că Gitenstein se întâlneşte des cu oficialii români, iar vizita de luni, chiar dacă a avut loc în ziua demisiei lui Rus, „nu a fost cu nimic diferită" de celelalte efectuate până în
prezent.

Biroul de presă al ambasadei americane s-a limitat doar la confirmarea vizitei lui Mark Gitenstein la MAI, fără a divulga ce anume a discutat diplomatul cu ministrul demisionar.

Ambasadorul american la Bucureşti a urmărit îndeaproape evenimentele politice din ultimele luni şi a făcut apel în repetate rânduri la respectarea independenţei justiţiei române şi a statului de drept.