Uninominalul, lăsat în ofsaid de politicieni

Sistemul german, propus de PSD, nu elimină votul pe liste şi este menit să conserve influenţa în parlament a liderilor naţionali ai partidelor Problema introducerii scrutinului

Sistemul german, propus de PSD, nu elimină votul pe liste şi este menit să conserve influenţa în parlament a liderilor naţionali ai partidelor

Problema introducerii scrutinului uninominal, agitată de liderii partidelor pentru a convinge electoratul de bunele lor intenţii în privinţa reformării clasei politice, este departe de a fi clară pentru cetăţenii obişnuiţi. Cert este doar faptul că majoritatea românilor ar dori să aleagă omul, şi nu lista.

La fel de limpede este că partidele mari nu sunt interesate să meargă pe varianta uninominalului pur, deoarece ar risca să piardă mult din influenţa la nivel decizional. În prezent, se încearcă promovarea unui proiect al Asociaţiei "Pro Democraţia", asupra căruia partidele şi-au dat acordul de principiu.

Senatorii şi deputaţii dovediţi că, pe durata mandatului lor, s-au ocupat mai mult de propriile afaceri decât de procesul legislativ, anonimii care dorm pe la şedinţele parlamentului şi grupurile de aleşi care vor să-şi asigure bătrâneţile votându-şi pensii consistente - toţi aceştia au determinat societatea civilă să facă presiuni pentru introducerea scrutinului uninominal.

De fapt, se speră ca, aplicând ştampila de vot pe numele unei persoane care şi-a asumat în campanie îndeplinirea anumitor obiective, şi nu pe un şir de necunoscuţi, clasa politică să devină mai responsabilă şi mai credibilă. De la principiu însă şi până la modalităţile de aplicare a acestuia e cale lungă.

Puţini dintre politicieni s-au obosit să explice, pe înţelesul tuturor, că este vorba despre două sisteme electorale, ambele având ca variante votul uninominal - sistemul de reprezentare proporţională şi sistemul majoritar. În România este instituit sistemul de reprezentare proporţională şi se încearcă de câţiva ani, fără succes, găsirea unui consens în vederea modificării acestuia sub forma uninominalului.

Deşi se feresc să susţină oficial acest lucru, liderii partidelor mari nu vor un sistem majoritar uninominal, prin care absolut toate mandatele să revină candidaţilor cu cele mai multe voturi obţinute. Concret, PSD ar putea pierde "la mustaţă" în multe circumscripţii, rămânând fără reprezentare în zonele respective.

Liderii UDMR ar risca să privească parlamentul doar pe dinafară, iar liberalii s-ar vedea cu o prezenţă simbolică în Legislativ. În prezent, formaţiunea cea mai avantajată, potrivit sondajelor de opinie, ar fi PD, însă roata
s-ar putea întoarce, la următoarele alegeri, în defavoarea democraţilor.

PSD cere vot mixt

Social-democraţii au blocat sistematic negocierile din Comisia electorală pe tema proiectului privind introducerea scrutinului uninominal. Ei vor să-şi protejeze candidaţii fără şanse de a se impune în primul tur, combinând uninominalul cu votul pe liste de partid.

Conducerea PSD a propus implementarea sistemului german de vot, potrivit căruia 50% din mandate revin câştigătorilor scrutinului uninominal într-un singur tur, iar cealaltă jumătate se atribuie în urma votului pe liste de partid (câte o listă în fiecare circumscripţie dintre cele 42 la nivel naţional).

O aripă din PSD, formată din Anghel Stanciu şi Eugen Nicolicea, membri ai Comisiei electorale, a propus "la diversiune" un alt tip de uninominal, în două tururi de scrutin. Reprezentantul PD în Comisia electorală, deputatul Valentin Iliescu, este şi el de părere că varianta germană este mai bună decât uninominalul în două tururi de scrutin unde s-ar pierde foarte multe voturi ale alegătorilor.

Ce propune proiectul Asociaţiei "Pro Democraţia"

42 de circumscripţii naţionale

140 de colegii uninominale pentru Camera Deputaţilor

60 de colegii uninominale pentru Senat

50% din mandate se acordă câştigătorilor din colegiile uninominale

celelalte 50% din mandate se acordă următorilor candidaţi clasaţi în colegiile uninominale