Ucraina redeschide canalul Bîstroe

România protestează la UE şi Consiliul Europei, susţinând că este distrus ecosistemul Deltei Dunării Relaţiile României cu Ucraina continuă să se degradeze deşi, în 2005, ambele

România protestează la UE şi Consiliul Europei, susţinând că este distrus ecosistemul Deltei Dunării

Relaţiile României cu Ucraina continuă să se degradeze deşi, în 2005, ambele ţări au adus la conducere guvernări portocalii, pro-occidentale. În pofida protestelor Bucureştiului, în mai Kievul redeschide controversatul canal Bîstroe.

Ucraina va ignora cererile României şi intenţionează să reia navigaţia pe braţele Bîstroe şi Chila. România a cerut, în repetate rânduri, autorităţilor ucrainene să se abţină de la realizarea oricăror lucrări noi la canalul de mare adâncime Dunăre-Marea Neagră pe braţele Chila şi Bîstroe. Această decizie a autorităţilor de la Kiev vine la exact doi ani după ce preşedintele Ucrainei, Victor Iuşcenko, îi spunea lui Traian Băsescu că toate problemele aflate în litigiu cu România vor fi soluţionate până la sfârşitul lui 2005. Acum, Ministerul român de Externe (MAE) se străduieşte să obţină, de la ucraineni, o poziţie oficială în legătură cu informaţiile potrivit cărora lucrările la canalul de pe braţele Chila şi Bîstroe sunt într-o fază finală.

"A fost reiterată poziţia României conform căreia derularea proiectului încalcă dreptul internaţional", se arată într-un comunicat transmis săptămâna trecută de MAE. Totodată, MAE a informat mai multe organizaţii internaţionale, precum Comisia Europeană, Consiliul Europei sau Comisia Internaţională pentru Protecţia Dunării, cu privire la acţiunile unilaterale ale Ucrainei vizând deschiderea canalului Bîstroe pentru navigaţie.

Haga decide dacă insula e o "stâncă"

Curtea Internaţională de Justiţie, cu sediul la Haga, va decide, în 2008, dacă Insula Şerpilor este doar o stâncă - aşa cum susţine România - sau poate fi locuită, aşa cum susţine Ucraina. Potrivit unui răspuns la o interpelare, semnat de premierul Tăriceanu şi transmis parlamentului la mijlocul lunii aprilie, dacă Insula Şerpilor este o stâncă, atunci această formaţiune maritimă nu este îndreptăţită la platou continental şi zonă maritimă exclusivă. Relativ recent, Rada Supremă a Ucrainei a decis să înfiinţeze, pe această insulă, satul Belîi, iar agenţia ITAR TASS a relatat că guvernatorul regiunii Odessa ar avea intenţia să-şi stabilească reşedinţa tot aici. Ulterior, după ce partea română a cerut explicaţii, a reieşit că ITAR TASS a interpretat greşit o declaraţie a şefului Administraţiei Regionale Odessa. "Astfel de măsuri nu au, din punct de vedere juridic, capacitatea de a modifica statutul juridic al Insulei Şerpilor, definit de caracteristicile sale naturale, de stâncă, neîndreptăţită la platou continental şi zonă economică exclusivă", se arată în răspunsul lui Tăriceanu la interpelarea deputatului PSD Eugen Bejinariu.

Băsescu spera să nu ajungem la proces

În 21 aprilie 2005, atunci când preşedintele Iuşcenko venea pentru prima oară la Bucureşti, Băsescu spera ca problemele aflate în contencios să nu ajungă "neapărat" la Haga. "Am venit aici ca să întind mâna preşedintelui Băsescu, puterii româneşti, forţelor politice româneşti. Acum pot să confirm că mâna mea nu a rămas în aer şi îi mulţumesc domnului preşedinte pentru primire şi încredere în relaţiile noastre", a declarat Iuşcenko după convorbirile cu Băsescu. Cei doi s-au înţeles asupra constituirii unei comisii mixte la nivel prezidenţial, care urma să includă trei comitete - pe problema Transnistriei, a minorităţilor naţionale, precum şi pe chestiunea Deltei Dunării şi a Mării Negre. Comisia s-a constituit abia în februarie 2006, când problemele în litigiu trebuiau să fie deja rezolvate, iar de atunci nu a mai existat niciun anunţ oficial privind activitatea acestui organism.