VIDEO USL, pândită de Opoziţie şi după câştigarea alegerilor

Refuzul preşedintelui Traian Băsescu de a nominaliza un premier din partea USL, chiar dacă alianţa obţine peste 50% în alegeri, mută bătălia în curtea Parlamentului. USL poate să-şi plaseze omul la Palatul Victoria doar dacă îşi păstrează parlamentarii strânşi în urma scrutinului.

Planul preşedintelui Traian Băsescu de a ţine USL departe de Palatul Victoria, chiar dacă Opoziţia de acum ar obţine majoritatea absolută, este pe muchie de cuţit din punct de vedere legal. "Să fie atenţi că în Constituţia României se vorbeşte de partidul care obţine 51%, nu de alianţe.", a susţinut Băsescu marţi, la B1 TV. 

Meciul decisiv, în Parlament

Interpretarea şefului statului referitoare la prevederile constituţionale legate de numirea premierului a fost taxată de experţii în drept constituţional. Radu Chiriţă, profesor de drept constituţional la Facultatea de Drept din cadrul Universităţii „Babeş-Bolyai", Cluj-Napoca, a arătat că sensul articolului din Legea fundamentală este, de fapt, asigurarea stabilităţii politice, fără a pune accentul pe diferenţa alianţă -partid politic.

„Preşedintele Traian Băsescu a venit cu o interpretare îngustă şi mult prea literală. Important este ca premierul să fie agreat de Parlament", a subliniat Radu Chiriţă. La rândul său, Cristinel Murzea, profesor de drept constituţional la Universitatea Transilvania din Braşov, a explicat că problema nu o reprezintă "alianţa" în sine, ci majoritatea creată în Parlament.

Dacă nici 50%+1 nu dă premierul, atunci cine?

Şi directorul Institutului de Politici Publice (IPP), Adrian Moraru, spune că o alianţă politică are aceleaşi drepturi precum un partid politic. "În 2004, Băsescu a adus Alianţa D.A. la guvernare, invocând tocmai acest argument: alianţa era una politică, înscrisă la tribunal, iar PSD şi PC, chiar dacă obţinuseră mai multe voturi, aveau doar o alianţă electorală", a explicat Adrian Moraru. În cazul în care Băsescu insistă să nominalizeze un premier de la perdanţi, soluţia legală ar trebui să provină de la Curtea Constituţională. Judecătorii s-au spălat însă pe mâini în cazul numirii în funcţia de premier a liberalului Călin Popescu, Tăriceanu, chiar dacă Alianţa D.A. nu câştigase alegerile. Cazul a fost închis, pe motiv că Tăriceanu a fost votat de Parlament.

Cheia va sta şi în această speţă tot în Parlament. Când Băsescu va propune un candidat la postul de premier din afara USL, liderii PSD şi PNL ar putea refuza să-l discute în Parlament şi să treacă la suspendarea preşedintelui.  De altfel, liderii Opoziţiei vorbesc deja despre această variantă. "Dacă USL obţine peste 50%, propune premierul, iar dacă lui Băsescu nu îi convine, poate să îşi dea demisia înainte să fie suspendat", a declarat preşedintele PSD, Victor Ponta. Preşedintele PNL, Crin Antonescu, a declarat că la desemnarea premierului trebuie respectat rezultatul alegerilor, iar "prin suspendarea preşedintelui, lucrurile merg înainte". Planurile USL nu vor reuşi dacă majoritatea va fi spulberată prin plecări din PSD şi PNL către PDL. 

''Traian Băsescu a venit cu o interpretare îngustă. Important este ca premierul să fie agreat de Parlament.''
Radu Chiriţă specialist în drept constituţional

Prevederi legislative

Constituţia României Art. 103
(1)Preşedintele desemnează un candidat pentru funcţia de prim-ministru, în urma consultării partidului care are majoritatea absolută în Parlament ori, dacă nu există o asemenea majoritate, a partidelor reprezentate în Parlament.
(2) Candidatul pentru funcţia de prim-ministru va cere, în termen de 10 zile de la desemnare, votul de încredere al Parlamentului.
(3) Parlamentul acordă încredere Guvernului cu votul majorităţii deputaţilor şi senatorilor.

Legea partidelor politice Art. 36.Dacă nici unul dintre partidele politice participante la scrutin nu a obţinut majoritatea absolută în Parlament, partidele politice cu reprezentare parlamentară pot constitui coaliţii pentru asigurarea guvernării. Coaliţiile nu sunt supuse înregistrării, iar protocolul de constituire va cuprinde numai dispoziţii privind asigurarea guvernării şi a sprijinului parlamentar.