Opoziţia depune moţiune împotriva Guvernului

Congres USL

USL va depune, marţi, prima moţiune de cenzură împotriva Guvernului condus de Mihai Răzvan Ungureanu, la două luni şi o săptămână de la învestirea Cabinetului, demersul Opoziţiei fiind centrat pe situaţia UMF Târgu Mureş.

Liderii USL au anunţat, în 1 aprilie, că vor depune o moţiune de cenzură împotriva Guvernului, imediat după Paşti, mai precis în 17 aprilie. Temele enunţate de Victor Ponta atunci pentru moţiunea de cenzură erau: înfiinţarea unei facultăţi în limba maghiară la Universitatea de Medicină şi Farmacie Târgu Mureş, care presupune, în opinia Opoziţiei, "cedarea premierului Ungureanu în faţa UDMR", precum şi "cedarea în faţa intereselor străine de a vinde ce a mai rămas din resurse" şi "cedarea în faţa dorinţei baronilor care încă au rămas la PDL", cu referire la Hotărârea de Guvern prin care se acordă bani primăriilor.

Ponta a anunţat, vineri, că marţi, 17 aprilie, el şi Crin Antonescu vor avea o întâlnire cu grupurile parlamentare ale PSD şi PNL din Senat, pentru a constata şi în mod oficial "reluarea majorităţii" în această Cameră legislativă, iar miercuri se vor întâlni cu grupurile de la Camera Deputaţilor, "pentru a vedea în ce măsură acolo, dincolo de fraudările doamnei Anastase, mai există cu adevărat o majoritate".

"În urma acestor consultări depunem moţiunea de cenzură şi, cel mai probabil, conform termenelor constituţionale, în săptămâna 23-28 aprilie vom vota moţiunea de cenzură", a spus Ponta.

Conform articolului 113 din Constituţie, Camera Deputaţilor şi Senatul, în şedinţă comună, pot retrage încrederea acordată Guvernului prin adoptarea unei moţiuni de cenzură, cu votul majorităţii deputaţilor şi senatorilor.

Moţiunea de cenzură poate fi iniţiată de cel puţin o pătrime din numărul total al deputaţilor şi senatorilor şi se comunică Guvernului la data depunerii. Moţiunea de cenzură se dezbate după 3 zile de la data când a fost prezentată în şedinţa comună a celor două Camere.

Pentru adoptarea moţiunii de cenzură sunt necesare voturile favorabile ale majorităţii senatorilor şi deputaţilor, adică a 231 de parlamentari, având în vedere că în prezent sunt ocupate 460 din cele 471 de mandate.
Opoziţia cumulează în cele două Camere 212 parlamentari: 66 de senatori şi 146 de deputaţi.

Coaliţia guvernamentală, formată din PDL, UDMR, UNPR şi deputaţii minorităţilor naţionale, are în total 237 de parlamentari: 66 de senatori (inclusiv Radu F. Alexandru, numit membru CNA dar care nu a demisionat încă din Senat) şi 171 de deputaţi (inclusiv Marian Sârbu, care a fost numit preşedinte al CSSPP, dar care nu a demisionat încă din Cameră).

Faţă de Cabinetul Ungureanu, care se va confrunta, mâine, cu prima moţiune, Guvernul Boc a supravieţuit în faţa a zece moţiuni de cenzură, inclusiv uneia adoptate de Parlament, înaintea alegerilor prezidenţiale din noiembrie 2009.

Retragerea PSD de la guvernare, în preajma alegerilor prezidenţiale din 2009, a fost urmată de depunerea, în octombrie 2009, unei noi moţiuni de cenzură, "11 împotriva României", aluzie la cei 11 miniştri PDL care asigurau interimatele şi la conducerea ministerelor ce reveniseră PSD.

Votul parlamentarilor PSD, PNL şi UDMR a făcut ca moţiunea să fie adoptată de Parlament, premieră în politica românească de după 1989.

Demis în data de 13 octombrie 2009, Guvernul Boc I a continuat să funcţioneze interimar până după alegerile prezidenţiale, variantele cu Lucian Croitoru şi Liviu Negoiţă premieri fiind respinse de Parlament.