UE ne dă notă de trecere la Justiţie

Raportul Comisiei Europene nu recomandă aplicarea clauzei de salvgardare în domeniul Justiţiei, declară surse apropiate instituţiilor UE, care au văzut textul cu 48 de ore înainte de

Raportul Comisiei Europene nu recomandă aplicarea clauzei de salvgardare în domeniul Justiţiei, declară surse apropiate instituţiilor UE, care au văzut textul cu 48 de ore înainte de publicare

Scandalul demiterii procurorului Doru Ţuluş, unul dintre şefii Direcţiei Naţionale Anticorupţie, precum şi modificarea Legii privind Agenţia Naţională de Integritate, la scurt timp după adoptare, par să nu fi afectat grav percepţia Bruxelles-ului asupra funcţionării sistemului judiciar românesc. În Raportul de ţară ce va fi prezentat mâine de Comisia Europeană nu se recomandă aplicarea clauzei de salvgardare pe Justiţie. Potrivit postului de radio RFI România, oficialii UE notează progresele făcute în acest domeniu, însă îşi exprimă îngrijorarea în legătură cu gestionarea cazurilor de mare corupţie.

"În primele şase luni de după aderare, România a continuat să facă progrese în remedierea slăbiciunilor care ar fi putut împiedica o aplicare eficientă a legislaţiei şi programelor europene. E nevoie de mai mult timp pentru a demonstra că progresul legislativ se va traduce şi prin rezultate în domenii-cheie", se arată într-o primă variantă a Raportului de ţară întocmit de Comisia Europeană, document obţinut de postul de radio RFI România. Oficialii europeni subliniază însă că este nevoie de multă atenţie în ceea ce priveşte toleranţa la corupţie. "Dacă România continuă să îşi urmeze eforturile de reformă în mod coerent, nu ar fi potrivit să fie evocată clauza de salvgardare din Tratatul de aderare", precizează autorii Raportului citat de RFI. Bruxelles-ul atrage atenţia asupra modului în care sunt gestionate cazurile de mare corupţie.

Este criticat faptul că pedepsele date în dosarele instrumentate la DNA nu sunt descurajante şi că se înregistrează un număr foarte mare de suspendări ale pedepselor. Motivele acestei stări de fapt trebuie clarificate, se arată în raport, oficialii europeni apreciind că astfel sunt subminate progresele făcute în cadrul anchetelor. Ei consemnează că situaţia respectivă afectează percepţia publică în privinţa dorinţei politicienilor de a lupta împotriva corupţiei.

Nemulţumiri legate de restituirea proprietăţilor

Absenţa unei practici unice în materia restituirii proprietăţilor provoacă nemulţumire la nivelul Comisiei Europene. În plus, se menţionează că este nevoie de mai multe eforturi pentru a completa politica de resurse umane.

"Practica de a umple posturile vacante prin proceduri de admitere rapidă, în acelaşi timp cu o competiţie anuală, ridică semne de întrebare în privinţa calităţii noilor angajaţi din sistemul judiciar", notează oficialii UE. Comisia Europeană redactează un raport la fiecare şase luni, alt document de acest gen urmând a fi prezentat la începutul anului viitor.

România a făcut progrese în conştientizarea, la nivelul opiniei publice, a corupţiei din administraţia locală
Fragment din proiectul de raport al Comisiei Europene

Există un progres continuu la întocmirea dosarelor de corupţie la nivel înalt. Totuşi, rigoarea la întocmirea dosarelor nu se reflectă deocamdată prin decizii în Justiţie.
Fragment din proiectul de raport al Comisiei Europene

Note bune

- toate măsurile planului de acţiune al Consiliului Superior al Magistraturii au fost puse în practică

- au apărut primele rezultate notabile în privinţa stabilirii unei jurisprudenţe coerente

- elaborarea Codului de procedură civilă

- proiectele "Telverde anticorupţie" şi Centrul Naţional de Integritate

- campaniile publice de conştientizare a problemelor generate de corupţie

Note proaste

- demersul de a dezincrimina fraudele bancare

- intenţia parlamentului de a scurta durata maximă pe care o pot avea anchetele penale

- cererea de demitere a unui membru important din conducerea DNA, Doru Ţuluş

- progresul lent în tratamentul judiciar al corupţiei la nivel înalt

- lacunele actului normativ privind înfiinţarea ANI în privinţa independenţei Agenţiei, a eficienţei în investigaţii şi a sancţiunilor pe care le poate dispune