UDMR, la un pas de izbândă împotriva „cercetării istoriei” României

Deputatul UDMR Marton Arpad

UDMR continuă atacul la Legea Arhivelor. Restituirea documentelor istorice către cultele religioase, discutată astăzi în Camera Deputaţilor.

În ciuda opoziţiei istoricilor şi a arhiviştilor, parlamentarii UDMR sprijiniţi de colegii lor din PDL insistă din nou pentru ca documentele istorice ce se află acum în proprietatea Arhivelor Naţionale să fie retrocedate cultelor bisericeşti.

Citeşte şi:

UDMR vrea să retrocedeze arhivele Bisericilor. Istoricii: "Este o crimă!"
EXCLUSIV Continuă bătălia pentru Arhivele Naţionale. UDMR nu cedează

Conform unei noi iniţiative de modificare a Legii Arhivelor Naţionale ce va fi supusă, azi, plenului Camerei Deputaţilor spre aprobare, documentele care au fost preluate „ în mod abuziv” de la cultele religioase vor fi restituite în natură acestora.

După tentativa eşuată de a modifica legea Arhivelor Naţionale, de la finalul lunii martie, UDMR recidivează propunând modificarea articolului 19 din actuala lege. La propunerea parlamentarului UDMR, Márton Árpád Francisc, articolul 19 se schimbă astfel: „Documentele care fac parte din Fondul Arhivistic Naţional al României o dată intrate, potrivit legii, în depozitele Arhivelor Naţionale şi/sau ale direcţiilor judeţene ale Arhivelor Naţionale, nu mai pot fi retrase din administrarea acestora, cu excepţia celor predate în custodie“ - cu completarea -  „sau preluate în mod abuziv de la cultele religioase, în baza Decretului nr. 153/1950 pentru predarea arhivelor confesionale de stare civilă către Oficiile de Stare Civilă, respectiv, Decretul nr. 472/1971 privind Fondul Arhivistic Naţional al Republicii Socialiste România, modificat prin Decretul Consiliului de Stat nr. 206/1974“. 

O iniţiativă nocivă pentru patrimoniului arhivistic

Deşi retrocedarea către cultele religioase a documentelor preluate de Arhivele Statului în perioada comunistă respectă principiul proprietăţii, această iniţiativă se poate dovedi deosebit de nocivă pentru păstrarea patrimoniului arhivistic. Printre documentele preluate de stat se numără registrele confesionale, care au căpătat valoare genealogică, manuscrise ale breslelor şi alte bunuri culturale cu valoare istorică. Chiar dacă un amendament al parlamentarului Raluca Turcan propune ca retrocedarea fondurilor arhivistice să se facă doar după microfilmare, timpul poate duce la deteriorarea microfilmului, limitând astfel accesul la document al cercetătorului.

Împotriva retrocedării fizice

În luna martie, propunerea deputaţilor UDMR i-a pus pe jar pe membrii Federaţiei Arhiviştilor din România (FAR). Preşedintele acestei organizaţii profesionale, Bogdan-Florin Popovici, consideră că retrocedarea fizică a acestora este un exces de zel.

„Funcţia instituţională a cultelor religioase nu este aceea de a păstra, de arhivare. Funcţia lor principală este cea religioasă. Opinia noastră este că iniţiatorii au vrut să recupereze un drept, dar nu au privit problema în ansamblu, nu şi-au dat seama de efecte. Suntem de acord ca documentele să fie restituite în copii, acordându-se acces proprietarilor de drept cu prioritate faţă de alte categorii care au acces la arhive. Dar să le retrocedezi fizic creează o mare ameninţare ca acestea să dispară. Intraţi în orice anticariat şi veţi găsi o dovadă că exercitarea unui control asupra documentelor retrocedate va fi o sarcină foarte dificilă“, a afirmat Bogdan-Florin Popovici.

Decretele incriminate

Decretul 153/1950, a adăugat Popovici, invocat de iniţiatori, face referire la preluarea registrelor confesionale ca documente de evidenţa persoanei şi nu este o acţiune abuzivă: „Cultele nu pot opera modificările pe care le fac funcţionarii publici de la Arhivele Naţionale, modificări vizând decesuri, căsătorii, succesiuni etc“. Decretul 472/1971, continuă Popovici, s-a limitat la preluarea de documente cu valoare istorică, şi nu la cele care ţin de treburile interne ale bisericii, iar ca precedente sunt secularizarea din timpul lui Cuza şi preluări similare în Austria şi Germania. De asemenea, în Ungaria, arhivele bisericeşti au fost naţionalizate.

După 1990 s-a recunoscut dreptul de proprietate al bisericilor asupra acestor arhive, dar documentele au rămas în continuare în custodia Arhivelor Naţionale Maghiare. În sfârşit, spune el, Decretul 206/1974 înăsprea regimul de preluare a documentelor cu valoare istorică ale cultelor de către  Arhivele Statului.

Cazul Liceului Reformat

Tot atunci, profesorul universitar Marius Diaconescu a catalogat acest demers legislativ ca fiind deosebit de periculos pentru istoria României.

El a comparat actuala situaţie cu ceea ce se întâmplă în Ungaria, dând un exemplu mai puţin cunoscut: „În urmă cu câţiva ani, episcopul Laszlo Tökes a revendicat de la Arhivele Naţionale ale României arhiva Liceului Reformat din Sighetul Marmaţiei. El a «uitat» însă să revendice grosul arhivei aceluiaşi Liceu Reformat, care se află în Ungaria. La Debrecen, în Biblioteca Colegiului Reformat, se păstrează înregistrată sub un alt nume, «Actele familiei Stoica». Acolo a ajuns în 1919, în timpul revoluţiei bolşevice maghiare. Această parte din arhivă a fost rebotezată pentru a nu fi identificată de partea română, care avea dreptul să o revendice potrivit Tratatului de la Trianon. Dacă va fi adoptată acest proiect de lege, arhivele româneşti vor trebui să retrocedeze aceste documente ale Liceului Reformat din Sighetul Marmaţiei, care păstrează în cea mai mare parte acte despre familiile nobile româneşti din Maramureş!“

Ce spun istoricii? „Retrocedarea arhivelor este o crimă”

Istoricii consultaţi de „Adevărul“, în luna martie, cu privire la proiectul de retrocedarea a arhivelor către biserici au declarat la unison că acest demers legislativ va afecta profund cercetarea istoriei. Istoricul Zoe Petre  consideră că retrocedarea arhivelor este „o barbarie fără seamă, o crimă“, adăugând că „nicăieri în lume nu se întâmplă acest lucru, în toate ţările civilizate există arhive centralizate“. Zoe Petre i-a îndemnat pe parlamentari să se „trezească în plen“ şi să nu voteze această proiect legislativ, deoarece Arhivele Naţionale sunt o instituţie a statului modern român, iar ele nu pot fi devalizate.

La rândul său, decanul Facultăţii de Istorie din cadrul Universităţii din Bucureşti, Vlad Nistor, este convins că cercetarea istorică va avea de suferit. „Dacă vor să le aducă de unde au plecat, cercetarea lor va fi profund afectată, pentru că ideea centralizării arhivelor este extrem de utilă demersului ştiinţific. Dacă fiecare bisercă şi fiecare manăstire îşi redobândeşte propria arhivă, atunci istoricii vor avea o mare problemă“, crede Vlad Nistor.

În schimb, istoricul Adrian Cioroianu apreciază că propunerea legislativă reprezintă încă un pas spre obţinearea autonomiei mult dorite de către reprezentanţii politici ai maghiarilor din România.

„În măsura în care cultele îşi doresc această arhivă, este dreptul lor să o ceară, dar acest lucru implică alţi factori: să aibă unde să o depoziteze, să aibă oameni care să se ocupe de ea, etc. Acest demers va afecta profund studirea istoriei. Propunerea legislativă fiind iniţiată de parlamentarii UDMR, acest proiect pare să reprezinte intresele stricte ale comunităţii maghiare sau a unor reprezentanţi ai lor“, a adăugat Adrian Cioroianu.