Tratatul european, în formula soft

Trei au fost discursurile rostite la ceremonia oficială de semnare a Tratatului de la Lisabona: al premierului portughez, Jose Socrate (ţară care deţine preşedinţia UE), al preşedintelui

Trei au fost discursurile rostite la ceremonia oficială de semnare a Tratatului de la Lisabona: al premierului portughez, Jose Socrate (ţară care deţine preşedinţia UE), al preşedintelui Comisiei Europene, Jose Manuel Barroso, şi al preşedintelui Parlamentului European, Hans Gert Poettering.

"Se naşte o nouă Europă cu 27 de state", a spus Barroso, care, alături de Poettering, a mulţumit cancelarului german Angela Merkel pentru meritele excepţionale în găsirea unui acord în primăvara lui 2007 pentru finalizarea Tratatului Uniunii Europene. Noul tratat marchează "cetăţenia europeană" şi egalitatea dintre state, fără a şterge identităţile naţionale, a spus Socrates.

"O Europă de la Marea Mediterană la Baltica"

Jose Manuel Barroso a spus că astăzi există o Europă lărgită de la Marea Mediterană la Baltica şi a cerut statelor membre ale Uniunii să dea dovadă de hotărâre în perioada de ratificare a tratatului, astfel încât el să fie ratificat până la 1 ianuarie 2009.

"Tratatul nu este, în mod evident, perfect", a mai spus Barroso. Noul pachet legislativ, intitulat cu îngăduinţă tratat constituţional, este, în realitate, o copie palidă a vechii forme a Constituţiei europene, respinsă prin referendum, în 2005, de francezi şi de olandezi.

Noul tratat elimină orice fel de referinţă la o "Constituţie europeană", dar şi la simboluri cum ar fi drapelul sau imnul european. Alergia francezilor la termenul de "competiţie liberă şi neîngrădită" a ridicat numeroase obiecţii din partea susţinătorilor pieţei libere, însă în cele din urmă punctul de vedere de la Elysee a avut câştig de cauză.

Capriciile franţuzeşti contra rigidităţii britanice

Toanelor pariziene li s-a adăugat conservatorismul englez, Londra rezervându-şi dreptul de a alege ce chestiuni din domeniul justiţiei şi afacerilor interne vor fi cedate pentru coordonarea lor de la Bruxelles. Londra a obţinut şi dreptul de a nu putea fi trasă la răspundere pentru nerespectarea Cartei Drepturilor Fundamentale.

Polonia a obţinut amânarea noului sistem de vot, ce se va baza pe principiul "dublei majorităţi", până în 2017, prin faptul că orice stat membru poate, până atunci, să ceară aplicarea prevederilor Tratatului de la Nisa. România a fost singurul stat care nu a cerut nimic. (Oana Iuraşcu, George Daniel Rîpă)

Ce s-a câştigat la Lisabona

Se creează funcţia de preşedinte al reuniunilor Consiliului European, pentru un mandat de doi ani şi jumătate
Se creează funcţia unui şef al politicii externe, ce nu va fi însă numit "ministru de externe al UE", la presiunile Londrei

Numărul de comisari se reduce de la 27 la 18

Se elimină vetoul naţional în peste 50 de domenii, însă cu toate acestea parlamentele naţionale îşi pot exercita încă dreptul de veto pe anumite acte votate de Parlamentul European
Se redistribuie sistemul de votare, reformă amânată însă până în 2017