Traian Bãsescu: "Avem nevoie de un cod al muncii la nivelul UE"

Traian Băsescu

'Piaţa unicã reprezintã unul dintre cele mai importante avantaje competitive de care Uniunea Europeanã dispune sau, cel puţin, aşa sunã axiomatic un slogan foarte rãspândit în retorica europeanã. Existã cel puţin trei domenii în care piaţa unicã este flagrant discontinuã. Este limpede cã tratatele prevãd crearea unei pieţe europene a muncii, care sã permitã, cel puţin, ca cetãţenii sã poatã lucra într-o altã ţarã la fel de uşor ca în ţara lor. Cu toate acestea, mai multe state membre continuã menţinerea de bariere faţã de lucrãtorii români şi bulgari pânã la finele lui decembrie 2013. Acest protecţionism este greu de înţeles, în condiţiile în care se promoveazã, ca soluţie genericã, eliminarea barierelor de orice naturã în cadrul pieţei interne. Aici aş mai face o remarcã: avem nevoie de un cod al muncii la nivelul UE', a declarat Bãsescu, de la tribuna Congresului PPE.

El a subliniat cã o piaţã unicã nu constituie numai o sumã de reglementãri comune, ci şi oportunitãţi egale de dezvoltare şi de contribuţie la bunãstarea generalã a Uniunii în ansamblu.

'O dezvoltare armonioasã a Uniunii, pe baza stimulãrii competitivitãţii în fiecare regiune europeanã, nu se poate realiza decât printr-o finanţare adecvatã a Politicii de Coeziune în Cadrul Financiar Multianual 2014-2020, altfel spus prin asigurarea unei prioritãţi relevante obiectivului privind coeziunea economicã, socialã şi teritorialã consacrat de Tratatul de la Lisabona. În schimb, constatãm cã discuţiile privind viitorul Cadru Financiar Multianual se poartã deja între douã tabere oarecum antagonice, respectiv Grupul 'Better Spending' şi Grupul 'Prietenii Coeziunii'. Eu cred cã ne trebuie coeziune, cu cheltuieli bine fãcute', a explicat Bãsescu.

Potrivit acestuia, piaţa unicã rãmâne în continuare un deziderat, a cãrui realizare deplinã depinde numai de voinţa comunã a statelor membre.

'Cred cã este în interesul nostru al tuturor sã pãrãsim retorica dublã şi, cel puţin în ceea ce priveşte piaţa unicã, sã acţionãm în sensul declaraţiilor care sunt deja consensualizate. În acest sens, trebuie sã desãvârşim eliminarea tuturor obstacolelor, fie ele politice sau economice, şi fac un apel la ceilalţi lideri în contextul acestui congres pentru a acţiona împreunã într-un autentic sens constructiv în aceastã privinţã. Pentru noi, mai multã Europã înseamnã o piaţã unicã fãrã restricţii artificiale şi un spaţiu economic de solidaritate', a mai spus Bãsescu.

El a arãtat cã dinamica pieţei forţei de muncã din Europa şi ambiţiile de plasare a Uniunii Europene în rândurile fruntaşe pe plan mondial în materie de competitivitate şi creştere economicã impun întãrirea politicii comune de imigraţie în ceea ce priveşte modul în care ne raportãm la imigraţia legitimã.

'Doresc sã atrag atenţia asupra faptului cã, înainte de a ne uita la rezervorul de forţã de muncã din exteriorul Uniunii Europene, ar trebui sã exploatãm în mod eficient toate resursele de care dispunem în interiorul acesteia. Rãmân cel puţin douã bazine de forţã de muncã insuficient valorificate la nivelul Uniunii. În primul rând, lucrãtorii din România şi Bulgaria, care sunt împiedicaţi sã aibã acces liber la piaţa forţei de muncã din nouã state membre pânã la sfârşitul anului 2013. În al doilea rând, în contextul unei problematici cu mult mai complexe, forţa de muncã din cadrul comunitãţilor de etnie romã care se aflã pe teritoriile mai multor state membre, între care şi România', a adãugat preşedintele.

El a arãtat cã adoptarea, în 2011, a Cadrului comun european pentru strategiile naţionale de incluziune a romilor dovedeşte cã interesul asupra problemei depãşeşte graniţele naţionale.

'Considerãm, pe de altã parte, cã multe din problemele romilor necesitã soluţii locale, angajamentul activ al politicienilor locali şi al comunitãţilor rome implicate în aceste procese. Pentru abordarea cu responsabilitate a acestei problematici, apreciem cã este necesarã continuarea dialogului egal între statele membre, în format bilateral şi comunitar, pentru constituirea unui angajament colectiv, fãrã responsabilizarea exclusivã a unei anumite categorii de state membre, de origine sau de destinaţie. Înainte de a ne gândi cum putem sã înmulţim populaţia europeanã, cred cã ar fi mai judicios sã folosim resursele europene disponibile pentru realizarea integrãrii economico-sociale a acestei minoritãţi, indiferent de locul în care membrii acesteia aleg sã se stabileascã, astfel încât energiile acestei pãrţi importante din cetãţenii europeni sã fie canalizate în sensul creşterii bunãstãrii tuturor', a conchis Bãsescu.