Stolojan, premier pentru vreme de criză

Preşedintele Traian Băsescu l-a desemnat, ieri, pe Theodor Stolojan ca prim-ministru. Şeful statului a spus că este nevoie de un om care să gestioneze criza economică. În urmă cu 17 ani, în plină criză politică şi economică, un alt preşedinte, Ion Iliescu, îl propunea pe Stolojan prim-ministru.

Preşedintele Băsescu a făcut publică nominalizarea lui Stolojan după o discuţie de o jumătate de oră cu liderii partidelor parlamentare.

Traian Băsescu a afirmat că a avut în vedere să desemneze o persoană capabilă să înţeleagă resursele crizei economice şi cu suficientă autoritate pentru a gestiona buna funcţionare a Guvernului şi a instituţiilor statului într-o perioadă în care România este afectată de criza economică internaţională.

„Aş vrea să fac o precizare care să înlăture orice dubiu - mandatul domnului Theodor Stolojan în cazul în care va primi votul Parlamentului este un mandat pentru patru ani şi nu un mandat fracţionat”, a spus Băsescu.

Formarea guvernului, în zece zile

Stolojan a anunţat că unul dintre obiectivele principale pe care le urmăreşte este formarea Guvernului, în zece zile, astfel încât să fie investit până în 22 decembrie.

Liderul PDL s-a arătat că este convins că formula pe care o va propune va trece de votul Parlamentului. „Misiunea mea este clară”, a spus liderul PDL, adăugând că va colabora cu reprezentanţii PDL, cu reprezentanţii PSD şi cei ai UDMR pentru realizarea programului de guvernare.

Stolojan se întoarce după 17 ani

Anii 1988 -1989 l-au prins pe Stolojan ca director al Departamentului Relaţii Valutare şi Financiare. A fost numit prim-ministru la 16 octombrie, 1991, în condiţiile dramatice în care minerii forţaseră la Bucureşti căderea celui de-al doilea guvern Roman.

Fostul preşedinte Ion Iliescu a declarat în mai multe rânduri că Petre Roman, prim-ministrul demisionar, a fost cel care l-a recomandat pe Stolojan, ca succesor.

La acea dată, Theodor Stolojan, economist de formaţie, lucrase deja în ambele guverne Roman, ca secretar de stat la Agenţia Naţională pentru Privatizare şi Dezvoltarea IMM –urilor şi apoi ca ministru de Finanţe.

Stolojan a fost instalat la Palatul Victoria ca premier, în 1991, ca şef al unui guvern „de deschidere naţională”, care era format din miniştri liberali şi social-democraţi. El a fost şeful direct al actualului preşedinte. 

Mandatul lui Theodor Stolojan s-a încheiat la 18 noiembrie 1992 şi a rămas renumit pentru două măsuri: naţionalizarea valutei şi recapitalizarea băncilor. Societăţile comerciale şi persoanele fizice au fost nevoite să îşi schimbe valuta în lei, la curs fix, urmare a deciziei sale.

După încheierea mandatului de premier, Stolojan a dispărut din atenţia publică, lucrând pentru Banca Mondială şi Grupul Tofan. Din 2000, el a  revenit în prim-planul politic. La alegerile prezidenţiale din 2000, candidează din partea PNL, dar iese pe locul trei.

În 2003, girează alianţa PNL – PD, iar în 2004, cedează candidatura la preşedinţie în numele Alianţei D.A., lui Traian Băsescu. Din 2004, Stolojan devine consilierul economic al preşedintelui. În urma neînţelegerilor cu liderii liberali este exclus din PNL în 2006. În acelaşi an, înfiinţează PLD, partid care fuzionează cu PD în decembrie 2007, sub titulatura PDL.

Dragă Stolo, îţi mulţumesc că am făcut parte din Guvernul tău în ‘91-‘92. Dacă vei rămâne cu sufletul alături de noi, Alianţa va câştiga

Traian Băsescu
preşedintele PD
2 octombrie 2004

Am avut în vedere un om capabil să înţeleagă resorturile crizei economice şi să poată să o gestioneze. Mandatul domnului Stolojan este pe patru ani.

Traian Băsescu
preşedintele României
10 decembrie 2008

Şerbănescu: Stolojan şi-a asumat un mandat de sacrificiu
(Oana Iuraşcu)

Ilie Şerbănescu, analist economic, consideră că Theodor Stolojan şi-a asumat un mandat de sacrificiu, deoarece anul 2009 va fi marcat de măsuri anticriză nepopulare. „Theodor Stolojan este un om serios. Cred că este potrivit în momentul de faţă, când există această criză, anticipată de criza economică din România”, spune Ilie Şerbănescu.

Anul 2009 va aduce „măsuri dure şi de austeritate”, după părerea sa, deoarece va trebui făcută o ajustare de 5 - 6 % din PIB, ca să se suplinească lipsa de finanţare externă. Sunt doar trei canale de ajustare, după cum precizează analistul citat: preţurile, devalorizarea leului, taxe.

„Este vorba de 8 miliarde de euro prin care trebuie redusă factura externă. Nu vom mai trăi la fel ca în 2008. Dacă nu se măresc impozitele şi preţurile, presiunea cade pe leu”, spune Ilie Şerbănescu.

Efectele majorărilor de taxe şi preţuri vor fi resimţite politic de PDL şi premier. Ilie Şerbănescu crede că Stolojan ştie deja că îl aşteaptă un mandat de sacrificiu şi nu îi pasă. El apreciază că ar fi totuşi un beneficiu general dacă Stolojan ar reuşi redresarea în vremuri de criză. „Ar fi o mândrie dacă poate să facă lucrul ăsta. Dacă ne scoate din această situaţie, este minunat!”, spune Şerbănescu.

De precizat că unii liderii PDL luau în considerare încă înainte de negocierea guvernului faptul că partidul ar putea fi afectat politic de măsurile nepopulare din 2009.

Aurelian Dochia: „Ca premier, Stolojan ştie să fie ferm“
(Dan Străuţ)

Analistul economic Aurelian Dochia spune că între condiţiile economice din perioada 1991-1992 - când Theodor Stolojan a fost prim-ministru - şi cele de acum există diferenţe mari. Totuşi există un punct comun: atunci, ca şi acum, România traversa o criză, observă analistul.

El îşi aminteşte de mai multe măsuri şi acţiuni întreprinse de premierul Stolojan din 1991, în primul rând naţionalizarea valutei şi rezistenţa la presiunile sindicatelor.

„Toate acestea l-au consacrat pe Stolojan ca fiind un om ferm, greu de clintit în aplicarea politicilor pe care le consideră necesare. Acum, această caracteristică ar putea să fie un avantaj, pentru că fermitatea pe poziţii este necesară.

Îmi aduc aminte că, având la uşă sindicatele care cereau creşteri salariale, Stolojan le-a spus liderilor sindicali că ar fi gata să stea până la miezul nopţii sau până dimineaţă cu ei, pentru a le explica de ce nu este posibil să crească lefurile“, spune Dochia.

Relaţia cu stânga nu va fi uşoară

Ca şi în ‘91-’92, Theodor Stolojan va avea de înfruntat sindicatele şi, în general, solicitările de majorare a salariilor, dar acum are şi un partid de stânga pe care trebuie să-l „împace“.

În acest context, Aurelian Dochia crede că „noul premier este bine informat, e un bun cunoscător al componentei economice şi nu se va lăsa să alunece prea uşor în zona măsurilor populiste care, probabil, îi vor fi sugerate de partenerii de la guvernare“. În schimb, „dacă o măsură mai dură se va impune, Stolojan nu va ezita să o aplice“, conchide analistul economic.

Componenţa primului Cabinet Stolojan

Transporturi - Traian Băsescu, în prezent preşedintele României.

Interne - Victor Babiuc. A fost şi ministru al Apărării în perioada 1996-1998 şi 1998-2000.

Afaceri externe - Adrian Năstase, fost prim-ministru, în prezent deputat PSD.

Buget - Florian Bercea, în prezent profesor universitar la ASE.

Justiţie - Mircea Ionescu-Quintus, preşedinte de onoare al PNL.

Economie şi finanţe - George Danielescu, găsit vinovat pentru prăbuşirea SAFI, dar graţiat.

Cultură - Ludovic Spiess, fost director al Operei din Bucureşti, decedat în 2006.

Învăţământ - Mihail Golu, fost ministru al Culturii în Cabinetul Văcăroiu şi deputat PDSR între 1992 şi 1996.

Apărare - general Niculae Spiroiu, în prezent e directorul executiv al Consiliului Euro-Atlantic România, Casa NATO.

Industrie - Dan Constantinescu, membru în CSA.

Agricultură - Petru Mărculescu.

Comunicaţii - Andrei Chirică.

Comerţ şi turism - Constantin Fota.

Lucrări publice - Dan Nicolae.

Mediu - Marcian Bleahu, profesor universitar.

Sănătate - Mircea Maiorescu.

Muncă şi Solidaritate - Dan Mircea Popescu, fost senator PSD.

Tineret - Ioan Moldovan.