Statele Unite ne bat obrazul

Sistemul juridic este lipsit de imparţialitate şi supus influenţei politice, arată Raportul pe 2010 privind respectarea drepturilor omului în România. Documentul Departamentului de Stat al SUA atrage atenţia că România are probleme cu abuzurile asupra copiilor, violenţa domestică şi discriminarea rromilor.

Capitolul referitor la justiţie vorbeşte despre neîncrederea populaţiei în sistemul „corupt, greoi şi adesea nedrept". Românii sunt nemulţumiţi că judecătorii nu răspund pentru greşelile lor şi servesc interese politice şi financiare.

Bilă neagră pentru imunitatea lui Ridzi

La capitolul „marea corupţie", Raportul privind respectarea drepturilor omului în România arată că există progrese comparativ cu anii precendenţi, chiar dacă s-a menţinut şi-n 2010 practica blocării dosarelor în Parlament sau în instanţă. La exemple pozitive apar cazul PSD-istului Cătălin Voicu şi al judecătorului Florin Costiniu, de la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, pentru care Senatul şi Consiliul Superior al Magistraturii au aprobat arestarea preventivă. Negative sunt cazurile democrat-liberalilor Monica Iacob-Ridzi şi Dan Păsat, pentru care Camera Deputaţilor a respins cererile procurorilor anticorupţie, deşi era vorba de acuzaţii de corupţie şi şantaj.

Dosarele vechi

Progrese mici s-au făcut în 30 de dosare vechi ale DNA în care sunt cercetaţi foşti miniştri şi parlamentari şi a căror soluţionare a fost întârziată fie din cauza imunităţii, fie pentru că apărătorii au invocat vicii procedurale sau neconstituţionalitatea unor articole. Raportul apreciază modificarea legislaţiei, care permite acum continuarea procesului pe durata discutării neconstituţionalităţii unei reglementări.

Pozitiv este şi bilanţul DNA pe primele 10 luni ale anului: 155 de dosare trimise în instanţă, cu 698 de inculpaţi. Printre cei vizaţi se numără un fost premier, doi senatori, şase judecători, trei procurori, doi subprefecţi, 18 primari, 5 viceprimari şi 28 de poliţişti. Problematică rămâne discriminarea rromilor şi a homosexualilor şi violenţa domestică.

În ceea ce priveşte rromii, chiar dacă nu apar cazuri grave ca-n alţi ani, s-au înmulţit în schimb declaraţiile discriminatorii sau pline de prejudecăţi venite din partea unor persoane publice, precum preşedintele Traian Băsescu, parlamentarii Iulian Urban, Silviu Prigoană, Puiu Haşotti, Ludovic Orban, tenismenul Ilie Năstase sau ministrul de Externe Teodor Baconschi.

Gigi Becali este nominalizat cu trei declaraţii sancţionabile: când l-a făcut „ţigan" pe George Copos, când a spus că fotbalul autohton ar fi „mai alb" fără echipa Rapid, şi ultima, când a declarat că la Steaua nu va juca niciodată un homosexual.

La acelaşi capitol este amintit şi Tudorel Butoi, expert criminalist şi profesor universitar, care a susţinut că cele mai multe dintre femeile atacate pe stradă, în parcuri şi lifturi au „o atitudine provocatoare". Neglijarea şi abuzarea copiilor, fie că este vorba de cei crescuţi în familie, fie de cei aflaţi în grija statului, rămâne una dintre cele mai serioase probleme, mai atrage atenţia Raportul.

Rapoartele, făcute de ambasade

Din telegramele WikiLeaks reiese modul în care sunt elaborate rapoartele de ţară ale Departamentului de Stat al SUA. Sarcina le revine ambasadelor, ele monitorizând tot ceea ce se întâmplă important pe diferite domenii - schimbări legislative şi cazuri concrete relevante.

Textele sunt elaborate de către personalul ambasadei şi apoi trimise la Washington, de unde sunt date publicităţii. Aşa s-a întâmplat cel puţin în cazul rapoartelor pe terorism. De exemplu, raportul pe 2008, semnat de adjunctul Ambasadei SUA la Bucureşti, Jery Guthrie-Corn. Textul acesteia, transmis prin telegrama din 28 decembrie 2008, a devenit Raportul pe România şi a fost făcut public în aprilie 2009.