Sondajele, prinse pe picior greşit

Metodologia instituţiilor care au realizat exit poll-urile nu a fost adaptată, de aici şi diferenţele mari dintre sondaje şi rezultate. Numărătoarea voturilor a arătat un scor diferit faţă de estimările exit poll-urilor, dar tot Alianţa PSD+ PC a rămas în frunte.

Dimineaţa de ieri a adus o răsturnare spectaculoasă. Potrivit rezultatelor  estimative ale exit poll-urilor, prezentate duminică noaptea, pe locul întâi se afla Alianţa PSD+PC, care a obţinut 36% din voturile pentru Camera Deputaţilor şi 36,5% din voturi pentru Senat. Ea era urmată de PDL, cu 30,8% din voturi pentru Camera Deputaţilor, respectiv 30,9% pentru Senat. Pesediştii au sărbătorit victoria cu gândul la negocierile pentru formarea viitorului Guvern. Şi asta, în timp ce preşedintele PDL, Emil Boc, a declarat că „marele câştigător al alegerilor este dreapta”.

Confirmarea declaraţiei a venit ieri, la ora 10.00. Rezultatele parţiale prezentate de Biroul Electoral Central au relevat faptul că PDL-ul era în frunte, pentru ambele Camere ale Parlamentului. Diferenţa dintre primele două locuri a fost de cel puţin 3,5 procente. Rezultatele au avut la bază voturile din 71,96% secţii de votare din întreaga ţară, mai precis în cele din mediul urban.

„Acolo unde PSD-ul nu deţine majoritatea”, după cum a remarcat preşedintele partidului, Mircea Geoană. Patru ore mai târziu, a venit şi explicaţia sociologică. După numărarea voturilor din rural, Alianţa PSD+PC a preluat conducerea, cu o diferenţă mică (0,2%), dar în trendul afişat. Rezultatele de la ora 18.00 au consolidat poziţia de lider a Alianţei PSD+PC, cu 33,09% de voturi pentru Camera Deputaţilor şi 34,12% voturi pentru Senat.

Specialiştii au calculat greşit eşantionarea

Principalul motiv pentru diferenţa uriaşă dintre sondajele realizate la ieşirea de la urne şi rezultatele parţiale este faptul că institutele de sondare şi-au calculat greşit eşantionarea, spun unii sociologi.

„Este foarte posibil ca tipul votului să-i fi încurcat. În cazul votului uninominal intenţia de vot a fost diversificată şi nu se poate face generalizarea pornind de la câteva secţii de votare pentru toată ţara”, ne-a explicat sociologul Mircea Kivu. De aceeaşi părere este şi Sebastian Lăzăroiu, fostul director al  Centrului CURS.

„A fost o eroare de eşantionare. Diversitatea intenţiei de vot este mult diferită în cazul votului uninominal, iar modalitatea de calcul trebuie adaptată”, a spus acesta. „Cei care au făcut estimarea ar trebui să explice ce s-a întâmplat, pentru că ei ştiu cel mai bine, ei au eşantionul”, a declarat şi sociologul Vasile Dâncu. 

Mirel Palada, directorul companiei de cercetare sociologică CCSB, care alături de INSOMAR, a dat publicităţii primele exit poll-uri pe alegerile parlamentare, ne-a spus că, din punct de vedere logistic, nu putea fi măsurat fiecare colegiu în parte. „Sfatul meu este să avem răbdare până când vom avea cifrele finale pe întreaga ţară şi abia atunci să facem comparaţii şi să încercăm să găsim explicaţii”, a spus acesta.   A mai contribuit Mihaela Dincă