Sesiunea s-a terminat, războiul continuă

Senatorii şi deputaţii au încheiat cea mai spectaculoasă sesiune din ultimii ani, marcată de bătălia preşedinte-parlament Sesiunea parlamentară care tocmai s-a încheiat a marcat trei

Senatorii şi deputaţii au încheiat cea mai spectaculoasă sesiune din ultimii ani, marcată de bătălia preşedinte-parlament

Sesiunea parlamentară care tocmai s-a încheiat a marcat trei premiere în istoria democratică a României. Războiul dintre preşedinte şi premier a atins apogeul, generând ruperea Alianţei D.A. şi schimbarea majorităţii în Legislativ. Fostul guvern PNL-PD-UDMR s-a transformat într-un parteneriat PNL-UDMR.

Cu voturile partidelor din opoziţie, cabinetul Tăriceanu II a fost validat de parlament. Suspendarea şefului statului, la iniţiativa PSD, a fost consecinţa imediată a tensiunilor care au dominat mediul politic. În plus, senatorii şi deputaţii au adoptat o moţiune simplă împotriva ministrului Monica Macovei, fosta deţinătoare a portofoliului Justiţiei, şi una care l-a vizat pe Decebal Traian Remeş, titularul de la Agricultură în cabinetul Tăriceanu II. La începutul lui aprilie, premierul Călin Popescu-Tăriceanu anunţa că soluţia pentru stingerea crizei politice este asumarea guvernării de către PNL, alături de UDMR. "O guvernare dezbinată nu poate genera prosperitatea pe care românii o merită", afirma primul-ministru. Acest lucru a însemnat apropierea tacită a liberalilor de PSD, social-democraţii fiind în măsură să le asigure sprijinul parlamentar necesar. Eliminarea miniştrilor PD din Executiv s-a produs după ce, la 13 februarie, Monica Macovei primise un vot de blam din partea senatorilor, care au adoptat o moţiune simplă ce viza domeniul Justiţiei. La vremea aceea, premierul a refuzat să propună revocarea ministrului susţinut de pedişti, lăsând în sarcina Curţii Constituţionale să stabilească dacă, potrivit Legii fundamentale, un membru al guvernului îşi pierde sau nu mandatul în urma adoptării unei moţiuni simple în parlament. "Senatorii au vrut să scape de mine şi de Parchete", declara atunci Monica Macovei, acreditând ideea că, printre aleşii care i-au fost ostili, se aflau şi unii chemaţi foarte des la audieri de către procurori.

Susanne Kastner, vicepreşedintele Bundestagului, a reacţionat şi ea la tentativa de înlăturare a Monicăi Macovei, declarând postului de radio Deutsche Welle că moţiunea ar putea activa clauza de salvgardare pentru România în luna iunie.

Traian Băsescu, "tras pe dreapta"

La 19 aprilie, parlamentul a decis suspendarea preşedintelui Traian Băsescu, înregistrându-se 322 de voturi "pentru", 108 "împotrivă" şi 10 anulate. Pentru ca şeful statului să plece de la Cotroceni, erau suficiente 235 de voturi în acest sens. Senatorii şi deputaţii au recurs la suspendare, deşi Curtea Constituţională a apreciat că preşedintele nu a încălcat Constituţia criticând clasa politică şi instituţiile statului. Parlamentarii şi-au fundamentat votul pe raportul extrem de critic la adresa lui Băsescu, întocmit de Comisia de anchetă a faptelor preşedintelui, condusă de senatorul Dan Voiculescu.

Victoria categorică a lui Traian Băsescu la referendumul asupra demiterii sale nu a schimbat raporturile dintre Administraţia Prezidenţială, guvern şi parlament. Imediat după reluarea atribuţiilor, şeful statului a chemat partidele la consultări în vederea coagulării unei majorităţi parlamentare transparente. Consultările nu au avut rezultatul scontat de PD şi preşedinţie, social-democraţii hotărând să susţină în continuare, dar în mod neoficial, cabinetul Tăriceanu II.

Arma preferată: moţiunea

Democraţii au încercat să demaşte colaborarea dintre PNL şi PSD, în primul rând prin depunerea unei moţiuni de cenzură. Când le-a fost respins demersul, pediştii au mai depus două moţiuni simple, pe Sănătate şi Agricultură, însă pesediştii au depus şi ei două astfel de documente, exact pe temele democraţilor. Astfel, s-a ajuns în situaţia în care parlamentul a discutat patru moţiuni în trei zile, dintre care doar una, pe Agricultură, depusă de PSD la Camera Deputaţilor, a fost adoptată. Social-democraţii au încercat să diminueze, în acest mod, eventualele pagube electorale cauzate de colaborarea cu PNL.

Pensiile, miza pentru bătălia electorală

Legea privind majorarea punctului de pensie, care vizează milioane de persoane vârstnice, este actul normativ cu cel mai mare impact social. Iniţiativa PSD a fost blocată în parlament până când negocierile cu PNL au fost finalizate, negocieri la care moţiunea de cenzură a fost folosită iar ca ameninţare. La votul final, în favoarea legii s-au declarat toate partidele pentru a nu pierde puncte electorale. Guvernul a cedat, pensiile s-au mărit, iar avantajele de imagine s-au împărţit între partidele parlamentare.

Lupta pentru SRTV şi CNA

Discuţiile şi negocierile dintre PSD şi PNL, cu Viorel Hrebenciuc făcând drumuri dese la biroul lui Bogdan Olteanu, s-au concretizat în trocul pe funcţiile de la TVR şi CNA. Social-democraţii l-au impus pe Alexandru Sassu la televiziunea publică, iar liberalii au câştigat pentru Răsvan Popescu postul de preşedinte al CNA. Înţelegerile nu au fost validate prin vot, pentru că lipsa de cvorum a făcut ca problema să fie tranşată la începutul sesiunii din toamnă.

Legile siguranţei şi Codul electoral, proiecte de vară

Deşi pe parcursul întregii sesiuni s-au purtat discuţii în comisiile de specialitate pe tema legilor siguranţei şi a adoptării votului uninominal, acestea nu au ajuns să fie definitivate. Comisia pentru elaborarea Codului electoral a primit ultima variantă a legii votului uninominal de la Asociaţia Pro Democraţia şi a promis să organizeze şedinţe în timpul vacanţei. Comisia pentru apărare din Senat aşteaptă încă consensul politic pe marginea legilor siguranţei, deşi acestea sunt gata în proporţie de 80%.