SIE a prezentat presei dosarul colonelului Dragomir

Jurnaliştii au fost chemaţi, sâmbătă, la sediul SIE pentru o "întâlnire informală" despre cazul Dragomir. Directorii adjuncţi, generalii Vasile Sarcă şi Silviu Predoiu, au prezentat

Jurnaliştii au fost chemaţi, sâmbătă, la sediul SIE pentru o "întâlnire informală" despre cazul Dragomir. Directorii adjuncţi, generalii Vasile Sarcă şi Silviu Predoiu, au prezentat documente care au fost desecretizate de CSAT despre fostul colonel SIE, Ionel Dragomir, personaj care e acum în război cu Serviciul. şefii spionajului extern au recunoscut că demersul lor este unul "fără precedent în sistem". Ei au spus că doresc "credit" din partea presei deoarece se tem de efectele negative care pot fi aduse instituţiei de un "individ cu tulburări narcisiste".
"Pilos" cu probleme
Ionel Dragomir a ajuns în SIE începând cu 1 februarie 1999 după intervenţia unui secretar de stat din Ministerul Apărării. Anterior, acesta a lucrat la Direcţia a IV-a a Securităţii (spionajul militar) între 1984 şi 1989 şi apoi la Direcţia de Informaţii a Armatei. În ianuarie 2000, Dragomir este promovat, pentru ca la 1 decembrie să fie avansat înainte de termen. La 31 decembrie 2000 pleacă în misiune în Japonia. Este retras de la post la 1 iunie 2006, fiind considerat "cel mai ineficient ofiţer SIE". Serviciul a prezentat fişa psihologică din perioada în care Dragomir a făcut liceul militar. Acesta era caracterizat ca având mania persecuţiei sau ca "sfidător cu profesorii şi comandanţii". Concluzia raportului: obraznic, curajos, încăpăţânat, egoist şi perseverent.
După întoarcerea din Japonia, lui Dragomir "i se rupe filmul", spun foştii săi şefi. Începe să acuze corupţia din sistem dorind, de fapt, să fie retrimis la post. Se fac mai multe comisii interne care nu confirmă acuzaţiile sale. Totuşi, Predoiu recunoşte că acesta "a făcut şi lucruri bune". În ianuarie 2005 trimite un raport preşedintelui Băsescu. SIE prezintă în paralel fragmente din raport şi din două articole semnate de Ovidiu Ohanesian care au apărut în februarie şi martie 2005. Ei afirmă că pasajele sunt identice, dar că nu îl acuză pe fostul lor ofiţer că ar fi fost sursa articolelor apărute în presă. Predoiu spune că "Ohanesian a fost o victimă indirectă deoarece nu a avut experienţă" şi crede că "acesta nu va înţelege situaţia". De altfel, generalul precizează că "nu vom mai purta discuţii cu Ohanesian".
Despre implicarea colonelului în cazul jurnaliştilor răpiţi în Irak se confirmă că acesta a propus, la un moment dat, o filieră printr-un irakian expulzat din România, variantă respinsă de SIE. În acea perioadă, Dragomir face un raport către generalul Degeratu, consilierul pe probleme de securitate al preşedintelui Băsescu. Despre problemele importante de comunicare între agenţii români care ar fi putut "chiar să se împuşte între ei", SIE nu dă detalii. Singurul element care este făcut public se referă la faptul că Dragomir "a creat o problemă la masa negocierilor".
Cazul Dragomir implică riscuri pentru SIE
Generalul Predoiu spune că în raport erau descrise "acţiuni trecute şi în curs" ale SIE şi că a mai fost păstrat în Serviciu pentru ca unele operaţiuni să fie încheiate. El mai afirmă că apariţiile pe posturile de televiziune ale lui Dragomir au adus prejudicii. Este vorba de faptul că Dragomir a avut o altă "identitate de serviciu" , lucrând sub acoperire în domeniul privat. 12 persoane au fost sancţionate în SIE în urma cazului Dragomir, însă nici unul nu a fost exclus din sistem. "Nu avem încă conturate toate efectele, însă cazul ne îngrijorează. Trebuie să vedem cât şi cu cine a vorbit", spun şefii SIE. De altfel, generalul Predoiu spune că dacă ofiţerul ar fi fost prins la graniţele României cu raportul asupra sa, "ar fi reprezentat cel mai important caz de trădare". Cazul Dragomir nu este însă singurul care îngrijorează conducerea SIE. Mai sunt încă trei persoane avute în vedere, dintre care unul a ieşit din sistem.