Românii nu vor scăpa de liste la alegerile europene

Scrutinul pentru Parlamentul European se va organiza pe 13 mai 2007

Deputaţilor a adoptat, în ultima săptămână a sesiunii parlamentare, propunerea legislativă privind organizarea şi desfăşurarea alegerilor pentru Parlamentul European, document respins iniţial de Senat. Legea prevede că durata campaniei electorale pentru acest scrutin va fi de 30 de zile, iar pragul necesar accederii în Legislativul comunitar - de 5%. Viitorii europarlamentari români vor fi aleşi pe listă, aşa cum s-a votat până acum la alegerile legislative. Aspiranţilor la statutul de europarlamentar al României le vor fi necesare 200.000 de semnături pentru a putea candida. Dispoziţiile referitoare la dreptul cetăţenilor europeni de a candida în ţara noastră pentru funcţii eligibile vor intra în vigoare după revizuirea unor prevederi constituţionale. Alegerile în vederea desemnării celor 35 de reprezentanţi ai României în Parlamentul European se vor desfăşura la 13 mai 2007, această dată urmând a fi confirmată prin hotărâre de guvern.
De la 1 ianuarie însă, actualii euroobservatori dobândesc calitatea de europarlamentari, mandat pe care îl vor exercita până la organizarea scrutinului din mai.
Societatea civilă a cerut vot preferenţial
Preşedintele Asociaţiei "Pro Democraţia", Cristian Pârvulescu, consideră că scrutinul cu listă blocată, organizat la nivelul unei circumscripţii naţionale, pune alegătorul în situaţia de a opta între câteva liste cu 45 de nume fiecare (35 de mandate şi 10 supleanţi). Pârvulescu susţine că, pentru mulţi cetăţeni, numele respective nu vor reprezenta nimic, fapt ce reclamă un sistem bazat pe vot preferenţial. Astfel, alegătorii vor fi aceia care stabilesc ordinea pe listă a candidaţilor propuşi de un partid politic. De altfel, Comisia Europeană recomandă ca, din 2009, statele cu populaţie mai mare de 20 milioane de locuitori să îşi împartă teritoriul în regiuni la scrutinul prin care îşi vor desemna reprezentanţii în Legislativul comunitar.

Indemnizaţie
Cum sunt plătiţi aleşii europenilor
Salariile europarlamentarilor diferă în funcţie de ţările din care provin. Spre exemplu, un deputat italian câştigă circa 12.000 de euro lunar, în vreme ce parlamentarii din statele care au aderat recent ridică indemnizaţii lunare de aproximativ 1.000 de euro. Europarlamentarii mai beneficiază de o diurnă de 248 de euro, în care sunt incluse cheltuielile de cazare şi masă, precum şi de un bilet dus-întors Bucureşti-Bruxelles, săptămânal. Ei primesc şi o sumă de bani pentru a-şi angaja personal tehnic. (G.R.)

Primul scrutin european s-a organizat în 1979
Până în 1976, deputaţii din PE erau numiţi de către parlamentele statelor membre, desfăşurân-du-şi activitatea la Strasbourg, Bruxelles şi Luxemburg. Începând însă cu anul 1979, calitatea de deputat european se dobândeşte prin alegeri interne o dată la cinci ani. Structura actuală a parlamentului este consecinţa alegerilor din 13 iunie 2004, numărând 732 de deputaţi, din circa 160 de partide politice care activează în cele 25 de state membre. Următoarele alegeri sunt programate în 2009. Parlamentul European este organul reprezentativ al celor 450 milioane de cetăţeni ai UE. Germania are cel mai mare număr de locuri în PE, 99, urmată de Franţa, Regatul Unit şi Italia, cu 78 de locuri, în timp ce la polul opus se află Malta, care are în PE doar cinci locuri. Numărul minim de deputaţi pe care o ţară îl poate avea în PE este de patru, în timp ce maximul se ridică la 99.

Asociere
Deciziile se iau în grupurile politice
Marea majoritate a deputaţilor europeni sunt înscrişi într-un grup politic. Un grup politic trebuie să fie plurinaţional, respectiv membrii săi să fie aleşi dintr-o cincime din statele membre şi să curpindă un număr de minimum 19 membri. Grupul popularilor de centru-dreapta PPE-DE este cel mai mare grup, fiind urmat de grupul socialiştilor PES, grupul democraţilor liberali ALDE, grupul verzilor V/ALE, grupul stângii GUE/NGL, grupul Uniunea Europei Naţiunilor UEN şi grupul euroscepticilor EDD. (Beatrice Nechita)

Structură
Conducerea Parlamentului European
Structura de conducere a parlamentului este formată din preşedinte, 14 vicepreşedinţi şi cinci chestori. Mandatul acestora este pentru o perioadă de doi ani şi jumătate. Actualul preşedinte al PE, socialistul Josep Borrell Fontelles, ar putea fi înlocuit de popularul Hans-Gert Poettering începând cu 2007. Deputaţii sunt repartizaţi şi în cele 20 de comisii. Fiecare grup politic are un preşedinte, un birou de conducere şi secretariat propriu. România va trimite la Strasburg 35 de parlamentari. (Beatrice Nechita)