Adevarul.ro

în perioada 10-15 iulie. Cei mai mulţi dintre cei chestionaţi se pronunţă pentru o retragere imediată, declarând că România nu a avut nici de câştigat, nici de pierdut ca urmare a

în perioada 10-15 iulie. Cei mai mulţi dintre cei chestionaţi se pronunţă pentru o retragere imediată, declarând că România nu a avut nici de câştigat, nici de pierdut ca urmare a trimiterii de trupe în Irak.
Cu toate acestea, cei mai mulţi dintre subiecţii sondajului sunt de părere că retragerea trupelor româneşti ar afecta negativ relaţia cu SUA, neaducând vreo modificare în ceea ce priveşte relaţia României cu UE. În număr destul de mare, 41%, românii au sancţionat decizia CSAT de a respinge propunerea de retragere, considerând-o greşită.
În contextul în care o parte a ţărilor UE nu au avut trupe în Irak alături de SUA şi Marea Britanie, iar altele au avut trupe şi le-au retras deja sau măcar au fixat o dată a retragerii, cei mai mulţi din repondenţi, 28%, sunt de părere că România trebuie să-şi retragă imediat trupele din Irak, în timp ce doar 24% vor ca trupele româneşti să fie retrase odată cu cele ale SUA şi Marii Britanii. În favoarea unei retrageri mai rapide se pronunţă 19% din intervievaţi, care cred că România ar trebui să-şi retragă militarii până la sfârşitul anului curent, în timp ce 14 procente vor ca trupele româneşti să fie retrase până la finele anului 2007. Jumătate din cei care au răspuns sondajului BCS cred că retragerea va afecta negativ relaţiile României cu SUA, în timp ce 43% consideră că acest gest n-ar afecta în niciun fel relaţiile noastre cu UE.

Prezenţa trupelor în Irak - nici câştig, nici pierdere
Un procent egal de repondenţi, 21%, sunt de părere că România nu a avut deloc de câştigat, dar nici de pierdut, ca urmare a trimiterii trupelor în Irak. Doar 13% cred că decizia de a trimite militari români pe teatrul irakian a făcut ca România să câştige foarte mult, pe când 11 procente cred că decizia a făcut ca ţara noastră să aibă foarte multe de pierdut.
Românii cred că soluţia cea mai importantă pentru a determina autorităţile să retragă trupele este strângerea de semnături (34%). Doar 12 procente cred că un referendum este necesar pentru a hotărî retragerea, iar alţi 21% cred că sunt necesare dezbateri publice larg mediatizate. În acelaşi timp, românii înclină să le ia apărarea miniştrilor liberali Ungureanu şi Vlădescu, care au votat împotriva deciziei PNL de retragere a trupelor, considerând că premierul Tăriceanu trebuie să-i lase să lucreze mai departe pentru integrarea în UE.