Românii îşi vor alege europarlamentarii la vară

tema "Alegerile pentru Parlamentul European - cum îi alegem pe cei mai buni?", organizată, ieri, de Asociaţia "Pro Democraţia", Cristian Pârvulescu a arătat că, în cazul în care deputaţii

tema "Alegerile pentru Parlamentul European - cum îi alegem pe cei mai buni?", organizată, ieri, de Asociaţia "Pro Democraţia", Cristian Pârvulescu a arătat că, în cazul în care deputaţii lucrează repede, este posibil ca proiectul să fie adoptat până la sfârşitul actualei sesiuni parlamentare, astfel încât guvernul să poată organiza alegerile pentru PE în martie-aprilie 2007. În schimb, ministrul delegat pentru relaţia cu parlamentul, Mihai Voicu, s-a declarat mulţumit ca, până la 15 februarie 2007, acest act normativ să fie promulgat, iar alegerile să aibă loc în vara anului viitor. Prin urmare, România va fi reprezentată în Parlamentul European, timp de şase luni, de către actualii euroobservatori, care au fost numiţi de partidele politice. Comisia parlamentară care dezbate legea în cauză a fost constituită în mai 2006, deşi a existat o iniţiativă legislativă pe această temă, a deputatului PSD Vasile Puşcaş, încă din octombrie 2005. Cristian Pârvulescu a apreciat că proiectul de lege privind alegerile pentru PE depus de guvern este incomplet şi nu a fost supus dezbaterii publice, nici consultării cu partidele politice, deşi, conform legii, acest lucru era obligatoriu. Comisia parlamentară de specialitate a decis cu majoritate calificată de 2/3 ca sistemul de vot să fie cel bazat pe lista naţională blocată, cu prag de cinci la sută, cu posibilitatea de a se înscrie şi candidaţi independenţi. PSD şi grupul minorităţilor naţionale au cerut vot regional, dar, potrivit opiniei majoritare, parlamentarii europeni nu vor reprezenta neapărat România, ci partidele politice din care fac parte. Conform unei estimări a "Pro Democraţia", prezenţa la vot în cadrul scrutinului pentru desemnarea reprezentanţilor României în Legislativul comunitar va fi de maximum 35 la sută.

Euroobservatorii trebuie să opteze între Bucureşti şi Strasbourg
"În condiţiile aderării României la Uniunea Europeană, cetăţenii români au dreptul de a alege şi de a fi aleşi în Parlamentul European", prevede articolul 38 din Constituţie, text introdus prin revizuirea Legii fundamentale în octombrie 2003. În partea a patra a Tratatului de aderare a României la UE, publicat în "Monitorul Oficial" din 1 iunie 2005, la titlul doi se stipulează că, "înainte de 31 decembrie 2007, Bulgaria şi România sunt obligate să organizeze, fiecare, alegeri pentru Parlamentul European prin votul universal direct al cetăţenilor lor".Activitatea Parlamentului European se bazează, în principal, pe existenţa grupurilor politice. Nu există o reprezentare teritorială a diferitelor regiuni sau alte subdiviziuni administrative ale unei ţări, ci doar reprezentare naţională, respectiv politică. Din însăşi esenţa acestui for legislativ rezultă alegerea pe plan naţional şi reprezentarea proporţională a opţiunilor politice ale electoratului, spre deosebire de parlamentele naţionale, unde accentul cade pe reprezentarea teritorială.De la sfârşitul lunii septembrie a anului trecut, România are 35 de observatori în Parlamentul European. Fotoliile în cadrul Legislativului comunitar ce vor reveni ţării noastre după aderare sunt tot atâtea. Euroobservatorii noştri pot participa la reuniunile comisiilor parlamentare, unde preşedintele îi poate invita să ia cuvântul, dar nu au drept de vot şi nici nu-şi exprimă opiniile în şedinţele plenare ale PE. În urma semnării Tratatului de aderare la UE, la 25 aprilie 2005, parlamentarii români trimişi la Strasbourg şi Bruxelles urmăresc dezbaterile din plen, din comisiile permanente şi din grupurile politice în care s-au înscris. Toate acestea pentru a se familiariza cu procedurile legislative europene. La 1 ianuarie 2007, cei 35 de observatori vor deveni provizoriu deputaţi până la organizarea de alegeri pentru Parlamentul European. Ei vor căpăta drepturi depline atât în grupurile la care sunt afiliaţi (Popular, Socialist, Alianţa Liberalilor şi Democraţilor), cât şi în structurile instituţionale ale PE.Un aspect important este acela că actualii observatori români vor fi obligaţi să opteze între statutul de senator sau deputat în plan naţional şi calitatea de parlamentar european. Un scurt "sondaj" realizat printre euroobservatorii noştri relevă că aceştia nu s-au hotărât încă dacă e mai bine să plece la Strasbourg sau să "combată" pe plan intern.

Titus Corlăţean (PSD): "Legea ar trebui adoptată în această toamnă"
"Deşi nu am luat încă o decizie clară, subiectiv vorbind, aş înclina către continuarea mandatului european, având în vedere că lucrez de 12 ani în diplomaţie", a declarat, vara aceasta, deputatul PSD Titus Corlăţean, observator afiliat Grupului Socialiştilor Europeni. El a făcut cunoscut că va ţine cont de evoluţia PSD şi de cea a scenei politice interne. "Dacă rămân în viaţa politică internă, renunţ la calitatea de euroobservator", a mai spus deputatul PSD. Titus Corlăţean consideră că se impune accelerarea procedurii de adoptare a legii privind organizarea alegerilor pentru Parlamentul European, ideal fiind, în viziunea sa, ca acest lucru să se întâmple în această toamnă.

Maria Petre (PD): "N-aş vrea să mă rup de problemele naţionale"
Nici senatorul democrat Maria Petre, afiliată Grupului Partidului Popular European, nu a luat vreo decizie legată de continuarea carierei parlamentare, ea aşteptând dezbaterile pe această temă din cadrul PD. "În ceea ce mă priveşte e un singur criteriu care va conta: în ce măsură mă voi rupe de problemele naţionale. Din experienţa pe care am acumulat-o ca observator, pot spune că se poate găsi un echilibru. Probabil că, dacă voi găsi acest echilibru, în sensul de a nu mă rupe complet de problemele naţionale, voi opta pentru un mandat european, dar nu vă pot spune asta cu certitudine", ne-a declarat Maria Petre.

Petre Popeangă (PRM): "Există riscul de a nu mai prinde un al doilea mandat"
Deputatul PRM Petre Popeangă ne-a spus că el "ar fi cumva decis", dar că ultimul cuvânt aparţine conducerii partidului din care face parte. "Aş opta pentru Parlamentul European pentru că mă simt în stare să fac faţă. Sigur că va fi greu. şi acum fac eforturi. Va fi o separare de politica internă şi - din ce am discutat cu colegii - un risc major de a nu mai prinde un al doilea mandat", crede Petre Popeangă. Deputatul PRM apreciază însă că dobândirea unui mandat la Strasbourg ar fi "o încununare a carierei" sale şi "o satisfacţie majoră de ordin personal".