România, confuză în dosarul Kosovo

Acordarea independenţei provinciei este un nou test dificil pentru Uniunea Europeană şi comunitatea internaţională Dezbaterile asupra celei mai delicate probleme europene de politică

Acordarea independenţei provinciei este un nou test dificil pentru Uniunea Europeană şi comunitatea internaţională

Dezbaterile asupra celei mai delicate probleme europene de politică externă, statutul provinciei Kosovo, găsesc România într-o stare de confuzie. Războiul dintre Palate afectează şi în această privinţă poziţia ţării noastre, dinspre Bucureşti neauzindu-se un singur discurs.

Premierul Tăriceanu aprecia, recent, că soluţia cea mai bună pentru Kosovo este "planul Ahtisaari", în timp ce preşedintele Băsescu susţinea că autorităţile române nu sunt de acord cu independenţa provinciei, prevăzută de acest plan.

Ministrul afacerilor externe, Adrian Cioroianu, a dat declaraţii vagi pe această temă, accentuând faptul că mizează pe un consens european. Clarificarea statutului provinciei Kosovo are o importanţă deosebită, declararea independenţei acesteia - variantă susţinută de SUA şi de o parte din ţările europene - putând crea un precedent în zonă.

Preşedintele Traian Băsescu l-a criticat pe primul-ministru, acuzându-l voalat că a adoptat o poziţie contrară celei exprimate până acum de ţara noastră în privinţa statutului provinciei Kosovo. Băsescu a spus că "unii demnitari torpilează eforturile" sale de a manifesta responsabilitate şi credibilitate în politica externă.

Şeful statului a explicat că, deşi majoritatea statelor susţin planul emisarului special Martti Ahtisaari, România nu este de acord cu soluţia în cauză, deoarece aceasta încalcă integritatea teritorială a unei ţări, neţinând cont de inviolabilitatea frontierelor Serbiei.

Premierul Călin Popescu Tăriceanu spunea, la Roma, că "este foarte important ca soluţia finală să fie votată de Consiliul de Securitate al ONU", adăugând că "România este foarte preocupată de garantarea drepturilor minorităţilor din Kosovo".

"Nu suntem copilul-problemă al clasei"

România nu a avut continuitate la nivelul formei în ceea ce priveşte dosarul kosovar, dar pe fond poziţia a fost aceeaşi, a declarat, pentru NewsIn, ministrul de externe, Adrian Cioroianu. "În condiţiile în care baza scenariilor europene referitoare la Kosovo era o rezoluţie a Consiliului de Securitate şi nu s-a ajuns la o astfel de rezoluţie, le-am comunicat omologilor mei că România va fi în consensul european. Noi aducem nuanţele, ne exprimăm preocupările ca orice stat membru al UE.

Nu se pune problema de disidenţă din partea noastră şi de urecheli din partea lor. Nu suntem copilul-problemă al clasei", a spus luni şeful diplomaţiei româneşti.

Ministrul apărării, Teodor Meleşcanu, susţine că riscul în Kosovo este dublu. Provincia ar putea fi declarată independentă, prin adoptarea unei rezoluţii ONU, sau independenţa acesteia ar putea fi recunoscută unilateral de către SUA şi de către alte state, situaţie care ar suscita o reacţie violentă din partea comunităţii sârbe. "Prin amânarea unei decizii, populaţia albaneză ar putea să treacă la acţiuni violente", a mai spus Meleşcanu.

Discuţii trilaterale cu Rusia şi SUA

Miniştrii de externe ai Uniunii Europene, reuniţi luni la Bruxelles, au decis să propună organizarea de discuţii trilaterale cu Rusia şi Statele Unite privind statutul Kosovo. Ei au cerut sârbilor şi kosovarilor să participe în mod "constructiv" la noi negocieri privind viitorul provinciei sub egida Grupului de Contact, dar au preferat să nu vorbească deschis despre ceea ce vor face în cazul în care la capătul noilor discuţii nu se va ajunge la un compromis.

"Cei 27" au lansat un apel către kosovari să nu declare unilateral independenţa regiunii faţă de Serbia, după ce Moscova a blocat săptămâna trecută o rezoluţie a câtorva state vestice care sprijineau proclamarea independenţei, arată BBC.

Comunitatea internaţională este îngrijorată că un asemenea demers, în absenţa acordului internaţional, ar duce la destrămarea unităţii atât în cadrul UE, cât şi în cadrul NATO, adică exact organismele care ar trebui să supravegheze viitorul statut al provinciei. Ministrul de externe al Franţei, Bernard Kouchner, a declarat că, dacă albanezii din Kosovo îşi vor proclama independenţa, există state europene care îi vor sprijini, ceea ce reprezintă una dintre cele mai mari provocări cu care s-a confruntat Uniunea până acum.

Interese divergente ale statelor europene

Britanicii susţin, ca şi americanii, recunoaşterea independenţei Kosovo dacă noile negocieri nu duc nicăieri, în timp ce Franţa şi Germania, deşi de acord în principiu, sunt mai prudente în declaraţii. Spania, Cipru, Grecia şi Slovacia privesc însă cu scepticism independenţa teritoriului, temându-se că un precedent ar alimenta ambiţiile propriilor etnii cu aspiraţii de independenţă. Şeful diplomaţiei de la Bruxelles, Javier Solana, a declarat că UE vrea să dea o şansă negocierilor, însă a avertizat că discuţiile nu pot depăşi mai multe luni.
Deocamdată însă, atât etnicii majoritari albanezi din Kosovo, cât şi guvernul de la Belgrad rămân pe poziţii ireconciliabile.

Treisprezece luni de negocieri sub egida mediatorului ONU Martti Ahtisaari nu au permis obţinerea unui acord. Acesta a recomandat o independenţă sub supraveghere internaţională pentru Kosovo, concluzie respinsă de Rusia, care a blocat orice tentativă de obţinere a unui acord la ONU.