Reparaţie morală în al doisprezecelea ceas

Instanţele judecătoreşti i-ar putea despăgubi pe cei care au suferit în temniţele comuniste, dar încă nu se ştie dacă de prevedere vor beneficia şi activiştii căzuţi în dizgraţia

Instanţele judecătoreşti i-ar putea despăgubi pe cei care au suferit în temniţele comuniste, dar încă nu se ştie dacă de prevedere vor beneficia şi activiştii căzuţi în dizgraţia vechiului regim

Foştii deţinuţi pe criterii politice revin în atenţia liderilor de partide, întâmplător sau nu, într-un alt moment preelectoral. Acum sunt 54.000 de foşti deţinuţi, urmaşii acestora şi cetăţeni sensibili la această temă - toţi cu drept de vot.

Guvernul intenţionează să adopte, în luna septembrie, un proiect de lege prin care toate persoanele condamnate la închisoare pe criterii politice sau supuse altor măsuri represive, în perioada regimului comunist, să fie reabilitate şi despăgubite material.

Cei care au supravieţuit regimului concentraţionar comunist şi perioadei de tranziţie au şanse să fie reabilitaţi şi despăgubiţi de către magistraţi, la 17 ani de la evenimentele din decembrie 1989.
Reprezentanţii foştilor deţinuţi pe criterii politice sunt însă sceptici în privinţa adoptării rapide a actului normativ ce ar înlesni acest demers.

Ei se plâng şi de întârzierea cu care autorităţile de la Bucureşti au acţionat în această direcţie, amintind de faptul că Varşovia, Praga şi Budapesta au rezolvat de mult problema. Totuşi, la Ministerul Justiţiei se lucrează la proiectul menţionat, documentul primind deja avizul Ministerului Internelor şi Reformei Administrative.

Se aşteaptă şi avizul Ministerului Finanţelor Publice, având în vedere că trebuie alocate sume importante de la bugetul de stat pentru plata foştilor deţinuţi sau a urmaşilor acestora până la gradul al doilea.

Pe de altă parte, se pare că ministrul justiţiei, Tudor Chiuariu, are în plan să poarte negocieri pentru asigurarea sprijinului politic necesar promovării şi aplicării legii.

O altă chestiune pusă în discuţie este aceea a categoriilor de beneficiari ai actului normativ. În acest sens ar putea emite pretenţii şi urmaşii ilegaliştilor comunişti, căzuţi în dizgraţia lui Gheorghe Gheorghiu-Dej şi a lui Nicolae Ceauşescu, care au fost internaţi forţat în ospicii sau condamnaţi la temniţă grea.

Mai mult, urmaşii celor din aşa-zisul "lot Antonescu"s-ar putea adresa instanţelor. Condiţia este ca persoanele persecutate să nu fi săvârşit crime împotriva umanităţii şi alte fapte grave legate de Holocaust.

Situaţia de dincolo de Prut, un exemplu negativ

În Republica Moldova un proiect similar de lege nu a avut efectele pozitive scontate, atât din cauza procedurilor birocratice întortocheate, cât şi a lipsei de fonduri. Deşi de la adoptarea legii privind restituirea averii persoanelor supuse represiunilor politice au trecut mai bine de 10 ani, problemele acestei categorii de persoane nu au fost soluţionate nici până astăzi.

Procesul de reabilitare şi despăgubire a foştilor deţinuţi politici a fost mult îngreunat de către guvernul de la Chişinău prin aprobarea, la începutul acestei veri, a unui Regulament special de achitare a compensaţiilor.

Măsura a fost dur criticată de Asociaţia foştilor deportaţi şi deţinuţi politici din Moldova, care şi-a făcut cunoscut punctul de vedere prin proteste şi manifestaţii paşnice de stradă. Organizaţia a calificat Regulamentul drept un "document mort", acuzând prevederile că fac aproape imposibilă aplicarea acestuia în practică.

Potrivit actului normativ, foştilor deportaţi şi supuşi represiunilor politice li se cere să prezinte, odată cu cererea de restituire a bunurilor ori de compensare a valorii acestora, un întreg set de acte.

Printre ele se numără legitimaţia pentru acordarea înlesnirilor, certificatele de moştenitor, documentele ce confirmă starea de rudenie cu persoana supusă represiunilor, acte de proprietate, multe dintre ele fiind pierdute în timpul fostului regim comunist.

Ticu Dumitrescu: "Mulţi s-au folosit de prevederile legislative existente"

Preşedintele Asociaţiei Foştilor Detinuţi Politici (AFDPR), Ticu Dumitrescu, nu se teme atât de dificultăţile procedurale, cât de posibilitatea neadoptării acestui proiect de lege. "Mulţi dintre cei cărora le-au fost confiscate bunurile s-au folosit de prevederile legislative existente în materie.

Nu au mai aşteptat 20 de ani un proiect de lege care nu se ştie oricum dacă va fi sau nu adoptat", ne-a declarat Dumitrescu. Potrivit preşedintelui AFDPR, doar 118 foşti deţinuţi politici au cerut până în prezent reabilitarea numelui lor în instanţă.